”Organizația Mondială a Sănătății anticipează un al treilea val al pandemiei începând cu ianuarie 2021 (începând cu emisfera sudică) suprapus peste valul al doilea în emisfera nordică”, ne avertizează specialiștii Universității Babeș-Bolyai, așa că este bine să ne pregătim cât putem de bine pentru măsuri și restricții pe o perioadă mai lungă decât ne-am dori.
Valul al treilea nu va putea fi oprit pe termen scurt, nici măcar după demararea campaniei de vaccinare anti-Covid, așa că este absolut necesară ”continuarea măsurilor generale de control al pandemiei (ex. purtarea măștilor, igiena constantă, distanțarea fizică)”, arată aceștia în Ghidurile UBB redactate pentru a veni în sprijinul autorităților și populației.
Află mai multe despre Cum ne pregătim de vaccinarea împotriva Covid-19. Recomandări pentru populaţie şi pentru autorităţi de la specialiștii UBB
Autorii Ghidurilor UBB menționează și alte aspecte asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția sau care ar putea fi luate în considerare de autorități, cum ar fi:
- Prevenirea și controlul problemelor psihologice asociate pandemiei
- Scăderea reticenței la vaccinare COVID-19 / Creșterea intenției de vaccinare printr-o campanie de informare adaptată pentru diferite segmente de populație.
- Creșterea acceptabilității unui potențial lockdown după alegerile parlamentare din 2020.
- Deschiderea școlilor până în clasa a IV-a, combinată cu restricții mai severe care să compenseze prezența fizică a copiilor și profesorilor și cu măsuri de suport (ventilație, distanță, mască și în pauze).
- Introducerea testării periodice de masă cu teste rapide, care să permită redeschiderea economiei cât mai repede.
“Dacă…/Atunci…”
Astfel, analizele făcute de specialiștii în sănătate publică și în psihologie de la UBB au reliefat și alte aspecte interesante.
De exemplu, comportamentul dorit (respectarea restricțiilor) se poate obține cel mai bine cu formula “Dacă…/Atunci…”, de exemplu: „Dacă mâine ies pe stradă, Atunci port mască”.
În plus, ”influencerii sociali trebuie să fie implicați ca modele și să facă public acest comportament”, se arată în Ghid.
”Recomandarea doar în termeni de intenție (ex. ’Poartă mască’) nu este suficientă. Intenția de ’a purta mască’ nu cauzează direct comportamentul de ’a purta mască ’ (mintea umană, prin intențiile formulate, nu cauzează direct comportamentele - intenția anticipează și descrie comportamentul explicit, nu-l cauzează direct)”, explică psihologii.
După un model similar funcționează și sfaturile, conform formulei ”Dacă (timp/context/condiție psihologică), Atunci (fac asta)”.
Iată și câteva exemple din Ghid:
”Sfaturi - Ce să facem?
- Sfat bun: Să mă spăl des pe mâini.
- Sfat foarte bun implementațional: Dacă este oră fixă, atunci mă spăl pe mâini. Dacă urmează să mănânc, atunci mă spăl pe mâini. Dacă am atins obiecte atinse de alții, atunci mă spăl pe mâini.
Sfaturi - Ce să nu facem?
- Sfat bun: Nu particip la adunări cu peste 100 de oameni.
- Sfat foarte bun implementațional: Nu particip la adunări cu peste 100 de oameni, așadar, dacă sunt invitat la adunări cu peste 100 de oameni, atunci refuz. Dar dacă sunt invitat la adunări cu un număr mic de participanți, atunci pot considera participarea, luându-mi însă măsurile adecvate de igienă”.
Surse credibile de informații + colaborare strânsă cu psihologii
Pe de altă parte, în Ghid se mai arată că ”recomandarea la calm și relaxare în această perioadă este greșită, deoarece invalidează reacțiile umane naturale”.
”Mintea umană sănătoasă reacționează la evenimente activatoare negative, precum pandemia, cu emoții negative funcționale (îngrijorare, dar nu anxietate/panică; tristețe, dar nu deprimare; nemulțumire, dar nu furie/agresivitate; regret, dar nu vinovăție clinică), care ne motivează pentru a face față pericolului și care permit trăirea unor emoții pozitive asociate unor evenimente activatoare specifice (ex. ziua de naștere a copilului)”, explică specialiștii UBB.
Află mai multe despre:
- 5 paşi simpli pentru a ne schimba rutina de viață pe perioada pandemiei (ghid UBB)
- Cum ne pregătim de sărbători în pandemie: Fără stres, fără Covid
Totodată, aceștia ne mai recomandă să ”urmăm exact cerințele autorităților naționale (dublate de specialiști), pe care este bine să le coroborăm cu sursele credibile media și surse credibile internațional”.
La rândul lor, ”autoritățile trebuie să includă și specialiști în sănătate publică și psihologi (să colaboreze strâns cu organizațiile majore ale psihologilor ex. Asociația Psihologilor din România sau Colegiul Psihologilor din România)”, recomandă autorii Ghidului UBB.
”Specialiștii în sănătate publică sunt cei care prescriu intervențiile necesare la nivel social în cazul pandemiei. Psihologia și specialiștii în modificări cognitiv-comportamentale sunt cei care trebuie să favorizeze asimilarea acestor prescripții în comportamentul individual, adăugând propriile recomandări cu relevanță psihologică.
Specialiștii în comunicare, în colaborare cu experții în sănătate publică și psihologie, transferă apoi eficient aceste cunoștințe către populație. Din păcate, până acum, măsurile luate la acest nivel s-au bazat mai ales pe o psihologie de simț comun, cu minimă informare din partea psihologiei științifice. Paradigma trebuie schimbată radical”, se mai arată în documentul citat.