”Pentru un medic care se respectă, orice mort în plus e prea mult. Nu discutăm că: ’De la 1.000 de morți încolo începi să mă deranjezi cu măsuri de sănătate publică’”, spune dr. Octavian Jurma, în partea a doua a interviului acordat pentru cititorii SpotMedia.ro, în care vorbește deschis despre raportarea incorectă a cazurilor de Covid-19 și chiar manipularea lor, inclusiv a numărului deceselor.
Ați semnalat luni pe Facebook o situație incredibilă: Numărul de cazuri raportat la nivelul țării era mai mic decât totalul cazurilor pe județe. Cum e posibil așa ceva?
În noiembrie s-a introdus un nou sistem de raportare, tot în încercarea de a face cât mai dificil de monitorizat în mod real curba epidemică. Se raportează cazurile pozitive din laboratoare direct către INSP și către ceilalți, dar nu se mai raportează cazurile pe județe. Acestea se alocă și după aceea ele sunt raportate separat. Astfel încât avem două curbe începând cu 3 noiembrie în România: o curbă cu cazurile oficiale pozitive la nivel național și mai avem o curbă a cazurilor alocate.
Așa avem situația aberantă în care avem 1.500 de cazuri anunțate oficial, dar când numeri pe județe au fost 2.500, luni! Iar în București au fost zile cu 1.000 de cazuri și a doua zi au fost 150. Cu astfel de variații nu ai cum să mai faci statistică. Iar partea proastă este că atât de mare este variația încât nici această medie la 7 zile nu prea mai ajută (…).
De ce ar fi important ca acești indicatori să fie raportați corect, adică să reflecte realitatea?
Dacă acești indicatori sunt raportați corect, ei permit oamenilor să se conformeze independent.
Adică, dacă eu știu că e o situație gravă la mine în localitate sau la mine în județ, nu mai trebuie să vină un politician ca să îmi spună ce să fac, pentru că eu sunt un om responsabil. Așa că stau mai mult în casă, port o mască cu un grad mai înalt de protecție, evit niște întâlniri. Nu suntem, totuși, niște copii, cei mai mulți dintre noi suntem niște adulți responsabili. Dar dacă avem date greșite …
Eu primesc feedback de la firme, care mă sună: ”Ce se întâmplă? Mă presează oamenii să ne relaxăm, că uite, totul e verde”. Și atunci eu le spun: ”Nu vă relaxați, că nu e chiar așa verde cum pare!”
Nu este lipsit de importanță dacă acești indicatori sunt manipulați sau nu.
Și acesta ar fi, probabil, unul dintre cei mai importanți pași: Măcar să știm că indicatorii sunt corecți. De asta am și protestat de mai multe ori: Lăsați indicatorii în pace! Ce treabă aveți cu ei?
Iar faptul că avem o incidență mare sau mică la nivel național nu are nicio consecință în România, doar la nivel de județ contează. Și atunci se putea lăsa foarte frumos curba să fie doar a cazurilor alocate, chiar dacă apărea cu o întârziere de câteva zile. Dar măcar aveam toți același punct de referință și nu apăreau aceste diferențe ciudate (…).
În funcție de incidență se stabilește pragul de la care o localitate intră în carantină. Cum se stabilesc aceste praguri în funcție de care o localitate e în scenariul verde sau roșu?
Ați văzut că în septembrie, când a fost anunțat acel semafor școlar, ni s-a promis că se vor raporta datele la nivel de cartier, fiecare incidență. S-a publicat acea hartă. Dacă mergeți pe site-ul MS veți găsi și astăzi acea hartă (nici măcar nu au dat-o jos de rușine că n-au mai actualizat-o…).
Acum ni se promite un nou semafor. Bine, s-au ridicat și pragurile, de la 1 la 1,5. Foarte bine că școlile sunt deschise progresiv, pentru că nu e același risc la ciclul primar față de cel secundar sau față de liceu. Dar hai să suflăm și în iaurt!
Pentru Germania, un indicator de 3/1000 este un motiv să închidă țara. Noi? Hai, să punem pragul la 6 la mie, poate nu-l atingem. Cred că la noi sunt puse pragurile pe ideea: Care e maximul la care te aștepți? 5. Bine, atunci punem pragul la 6.
Am pornit de la indicatorul de 3/1000, am ajuns la 10/1000 și îl vedem pe primarul Clujului că se laudă că n-au închis la 10/1000. Iar primarului din Timișoara, care cerea la 3/1000 să se închidă orașul și județul, i s-a dat ignore…
Dar primarul din Timișoara avea dreptate. Uitați-vă: Primarul din Tokyo cerea cu disperare să se carantineze orașul la 2.000 de cazuri pe zi, adică la o incidență de 0,5/1000. Iar în București nici vorbă să se pună problema de carantină la 10/1000 !
Știu, sunt cifre prea abstracte pentru populație. Nu am mai trecut printr-o pandemie, nu avem de unde să știm ce e bine și ce e rău. Dacă noi ne obișnuim cu 1.000 de morți pe săptămână și asta ni se pare normal, pe mine personal mă deranjează. Pentru un medic care se respectă, orice mort în plus e prea mult. Nu discutăm că: ”De la 1.000 de morți încolo începi să mă deranjezi cu măsuri de sănătate publică!”
Nu mi se pare normal să tolerăm asta, mai ales că sunt semne destul de clare că și decesele au fost subraportate.
Pe ce vă bazați când spuneți asta?
Ce vedem noi este curba cazurilor confirmate cu ajutorul testelor. Iar dacă un caz nu a fost confirmat la diagnostic, el nu va fi confirmat nici la deces. Astfel încât și decesele pot fi manipulate.
Totul depinde de teste.
Toată imaginea noastră despre pandemie, de la infecție până la deces, depinde de teste. ”Ah, ajung sigur în ATI!”. Nu, nu ajungi sigur în ATI, dacă ești într-un județ din ăsta ponosit, unde nu ajunge Salvarea. Știm doar ce se întâmplă la final – S-A MURIT.
Nu știm de ce s-a murit. Știm că în noiembrie au fost 14.000 de decese în plus, dintre care doar 4.000 au fost diagnosticate și atribuite Covid. Trebuie lămurit de ce s-a murit atât de mult în plus. Și asta va trebui văzut tot așa, pe județe.
În unele se moare mai mult decât în altele, e foarte mare diferența între mortalitatea de Covid de la un județ la altul și de multe ori nu e din cauza profilului diferit al bolii, cât din cauza felului în care se fac raportările (…)
Și repet: Testele sunt foarte importante. De la faptul că ne ajută să depistăm oamenii în perioada lor asimptomatică, atunci când transmit cel mai frecvent boala (indiferent cât ești de responsabil, pur și simplu, nu știi că ești infectat!), până la deces.
Câți bătrâni n-au murit ”de gripă” sau ”de răceală” sau ce-or fi considerat ei acolo, că nu s-a mai dus nimeni să îi ia, să îi ducă la spital, să le poarte de grijă…
De asta e important să testăm și să avem date corecte. În al doilea val am avut un exces uriaș de decese (peste 14.000 doar în noiembrie), în timp ce în primul val am avut un exces de viață.
Așa ne dăm seama că aceste măsuri mult hulite de carantină ar fi salvat și în România mult mai multe vieți.
Iar noua tulpină riscă să producă pagube și mai mari.
”Avem deja atât de multe mutații, iar frontul acesta epidemic transformă pe fiecare dintre noi într-un ’laborator’ în care noi multiplicăm virusul, dar îl și modificăm un pic. Asta e problema cu noile tulpini: Cu cât lași mai mult oamenii să se infecteze, cu atât ai mai multe laboratoare. Și o să ne trezim, eu știu, că următoarea tulpină mai contagioasă provine chiar din România, de ce nu?”, spune dr. Octavian Jurma în partea a treia a interviului , pe care îl puteți citi pe SpotMedia.ro.