În România, rapelul pentru vaccinul antiCovid creat de Oxford și AstraZeneca se aplică la 56 de zile. Asta, în ciuda faptului că oamenii de știință care au lucrat la crearea vaccinului susțin că pentru eficiență maximă, între dozele de vaccin ar trebui să treacă în jur de 90 de zile.
Vaccinul AstraZeneca este accesibil pentru imunizare în cantități mai mari decât cele create de Pfizer și de Moderna.
Problema este că el ar oferi o protecție mai scăzută împotriva virusului decât celelalte două tipuri de vaccin.
În plus, în unele state, printre care și România, există restricții în aplicarea vaccinului AstraZeneca. Mai exact, acesta nu e folosit pentru imunizarea persoanelor de peste 65 de ani.
Motivul pentru această limitare – după cum a explicat specialistul în sănătate publică Răzvan Cherecheș – nu este că imunizarea le-ar face rău persoanelor în etate, ci că pur și simplu nu știm cât de eficient ar fi acest vaccin, la persoanele cu vârste mai înaintate.
Răzvan Cherecheș explică simplu şi clar de ce persoanele peste 55 de ani nu se vaccinează cu AstraZeneca. Deocamdată
Încă de la începutul lunii februarie, specialiști de la Oxford (care au lucrat la crearea vaccinului) și de la AstraZeneca au explicat pentru Reuters că au descoperite date noi privind eficacitatea imunizării.
Mai exact, noul vaccin i-ar oferi omului 76% protecție împotriva Covid 19 între ziua 22 și ziua 90 de aplicare.
Iar dacă rapelul (a doua doză – n.red.) este aplicat după 90 de zile, atunci gradul de protecție dat de vaccin crește la 82,4%.
Pot să mă vaccinez cu AstraZeneca dacă…? Răspunsuri la cele mai arzătoare întrebări
În schimb, dacă rapelul a fost aplicat mai repede, la numai 6 săptămâni de la prima doză, capacitatea de protecție a scăzut la 54,9%.
Practic, creșterea intervalului dintre aplicarea primei doze de vaccin și a rapelului la 90 de zile sporea și imunitatea pacientului.
Un nou studiu citat tot de Reuters arată că, de fapt, protecția maximă oferită de vaccinul AstraZeneca - dacă dozele sunt administrate la 90 de zile distanță – este de 81% (deci puțin mai mică decât s-a crezut inițial).
Iar dacă rapelul este aplicat mai repede, imunitatea pacientului scade la 55%.
Pentru mai multe detalii, puteți consulta studiul:
În aceste condiții, întrebarea este: de ce în România rapelul se face, potrivit procedurilor impuse de autorități, la 56 de zile, în loc de 90 de zile?
Ce spune Gheorghiță
Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare antiCovid 19 din România, a declarat pe 7 februarie - deci după publicarea primului studiu al cercetătorilor de la Oxford - că a discutat cu reprezentanții AstraZeneca. Și că aceștia au spus că imunitatea pacientului care primește rapelul la 8 săptămâni e cam aceeași cu a celui care primește a doua doză de vaccin la 12 săptămâni.
"Am avut inclusiv o sesiune, dacă vreţi, ştiinţifică cu reprezentanţii companiei AstraZeneca la nivel european, în care am analizat toate datele ştiinţifice şi am decis de comun acord să mergem pe recomandarea de a administra la opt săptămâni şi vă explic şi de ce, pentru că rata de eficacitate între opt săptămâni şi douăsprezece săptămâni nu creştea semnificativ, practic intervalul de confidenţă era aproape la fel, iar din acest punct de vedere ne-am dorit să păstrăm totuşi rapelul la opt săptămâni tocmai pentru a creşte probabilitatea ca persoana respectivă să vină, pe de-o parte, la rapel şi să reducem şansa şi riscul, în primul rând, ca persoana să se infecteze ca urmare a expunerii la acest virus între prima doză şi rapel.
Deci, practic, ne dorim, pe de o parte, să păstrăm un echilibru între rata de eficacitate aşa cum esteea dovedită şi, într-adevar, la vaccinul de la AstraZeneca cu cât rapelul a fost administrat mai târziu faţă de prima doză, cu atât eficacitatea a fost mai mare, dar, repet, datele de eficacitate arată, într-adevăr, semnificativ mai mare eficacitatea faţă de patru săptămâni, comparativ cu opt săptămâni.
Deci acesta a fost motivul pentru care noi am ales opt săptămâni şi am rămas pe grupa de vârstă de 18-55 de ani, pentru că marea majoritate a persoanelor voluntare înrolate în studii erau în această categorie de vârstă, unde datele de eficacitate erau cât se poate de relevante", a precizat medicul Gheorghiţă, citat de Agerpres.
Citește mai multe informații despre vaccinul AstraZeneca:
G.K.