O afecțiune rară, dar descoperită încă din anii 1880, îi face pe pacienți să facă glume nepotrivite, adesea triviale, sau să spună povești fără sens, la care ei înșiși râd zgomotos, chiar dacă cei din jur nu gustă deloc ceea ce tocmai au auzit.
Afecțiunea se numește Witzelsucht și vine de la cuvândtul ”glumă”, în germană Witz, și ”dependență” – Sucht.
Pacienții cu Witzelsucht tind să facă glume în mod compulsiv, adesea fără să-și dea seama că ceea ce au spus este nepotrivit. În plus, ei pot avea uneori dificultăți în a identifica sarcasmul, scrie IFL Science.
Studiile întreprinse de neurologul Hermann Oppenheim în anii 1880 au condus către o concluzie neașteptată: toți pacienții identificați cu această boală s-au dovedit a avea tumori la lobul frontal drept și ”o dependență de glume triviale, excesive”.
În cursul unor consultații, un pacient în vârstă de 54 de ani ”izbucnea frecvent în râs la propriile comentarii, opinii sau glume, multe dintre ele având un conținut sexual sau politic”, a scris echipa de psihiatri care l-a analizat, în The Journal of Neuropsychiatry and Clinical Neurosciences.
”Într-o vizită la clinică a început să danseze; într-o alta, a discutat public despre situația sa sexuală; iar la a treia vizită a apucat cravata examinatorului și pe a unui medic aflat în trecere și a început să le compare. Pe parcursul acestor comportamente, pacientul izbucnea brusc în râs”, se mai arată în document.
De altfel, tocmai din cauza comportamentului său, acesta fusese și concediat.
La fel ca majoritatea celorlalți pacienți cu Witzelsucht, bărbatul avea probleme cu lobul frontal drept, care pare a fi vital pentru umor și controlul inhibitor.
Witzelsucht are uneori un element sexual sau hipersexualitate și alte forme de dezinhibare.
”Paradoxul dat de această afecțiune neurologică (...) este că acești pacienți sunt, de fapt, insensibili la umorul care nu este generat de ei înșiși”, au mai descoperit medicii.