Pe lângă factorii de risc bine cunoscuți, așa cum sunt fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică și alimentația necorespunzătoare, cercetările au arătat că o alterare a florei bacteriene intestinale (microbiota) poate fi responsabilă și de insuficiența cardiacă.
Microbiota intestinală este formată din peste un trilion de bacterii și îndeplinește funcții importante pentru corpul nostru. Descoperirea unor specii bacteriene de origine intestinală în plăcile aterosclerotice (depuneri de material gras pe pereții arterelor) a sugerat prezența unei asocieri între microbiota intestinală și patologiile cardiovasculare.
Această asociere a fost confirmată în studii ulterioare, care au constatat că modificările în compoziția microbiotei intestinale (disbioza) se află în strânsă legătură cu dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare, inclusiv insuficiența cardiacă.
Prin urmare, modificarea florei bacteriene de la nivelul intestinului ar putea fi folosită în viitorul apropiat ca un nou instrument terapeutic pentru bolile cardiovasculare, a explicat recent microbiologul Marco Toscano, citat de Today.
”Suplimentarea cu microorganisme probiotice de ultimă generație, acționând prin diverse mecanisme, precum restabilirea echilibrului intestinal, competiția selectivă cu microorganismele patogene și reglarea pozitivă a sistemului imunitar și absorbția nutrienților, ar putea fi considerată un suport util pentru prevenirea bolilor cardiovasculare”, a explicat acesta.
”Bacteriile intestinale produc diverși metaboliți, cum ar fi acetatul de exemplu, care ar părea a fi eficienți în protejarea împotriva hipertensiunii arteriale, hipertrofiei și a fibrozei cardiace. În mod similar, microbiota ar părea capabilă să contracareze efectul negativ al numeroaselor substanțe la nivelul miocardului.
Prin urmare, este foarte probabil ca o modificare a compoziției microbiotei să aibă un impact semnificativ și asupra dezvoltării bolilor cardiovasculare", a mai spus el.