Există viață normală în orice situație: cu sau fără probleme de sănătate. Este important să fie descoperite cauzele și să se aleagă soluțiile ideale pentru ameliorarea sau combaterea problemelor. Dacă apar simptome ale căror cauză nu este descoperită prin simple analize medicale este cazul să fie aprofundate investigațiile până la descoperirea cauzei. este posibil să se amelioreze anumite manifestări nedorite, însă stilul de viață sănătos va induce starea de bine atât de necesară în fiecare caz. Dacă vrei să afli detalii despre intoleranța la gluten vei descoperi din următorul articol că există soluții în vederea îmbunătățirii calității vieții și în aceste cazuri.
Cuprins
1. Intoleranța la gluten - ce este și cum se manifestă
În cele mai multe cazuri intoleranța la gluten se asociază cu sensibilitatea la gluten care este non celiacă. Aceasta nu poate fi considerată o boală, ci un sindrom care are manifestări diferite de la un caz la altul.
Care sunt manifestările legate de consumul unor alimente? Iată ce simptome apar în cazul sensibilității la gluten!
- Simptome intestinale;
- Simptome extraintestinale.
Aceste manifestări sunt specifice persoanele care nu au alergie la gluten sau boală celiacă.
Glutenul poate genera diferite probleme, precum:
- Boala celiacă
Această afecțiune este considerată boală autoimună;
- Alergia la grâu
Această afecțiune este considerată ca fiind de natură alergică;
- Sensibilitatea la gluten non celiacă
Această afecțiune distinctă nu este nici autoimună, nici de natură alergică.
Toate aceste situații eterogene pot fi confundate, însă specialiștii le identifică dacă se efectuează investigațiile medicale corespunzătoare.
Încă din anul 2012 se studiază sensibilitatea la gluten nonceliacă (NCGS - non celiac gluten sensitivity) și aceasta capătă diferite denumiri, precum:
- hipersensibilitate la gluten;
- sensibilitate la gluten;
- intoleranță la gluten non celiacă.
În 2012 s-a adoptat această denumire (NCGS) pentru a se deosebi de boala celiacă. În toate aceste cazuri se recomandă dieta fără gluten, însă această dietă poate fi modificată în cazul ameliorării simptomelor. Există o listă cu alimente interzise la intoleranța la gluten din care fac parte produsele din grâu care conțin gluten și nu numai. Există o oarecare legătură între NCGS și simptomele neuropsihice ale unor pacienți, motiv pentru care se consideră că acestea fac parte din spectrul intoleranțelor.
Specialiștii au descoperit că există 5 elemente esențiale pentru gestionarea stresului și recomandă următoarele în vederea menținerii stilului de viață sănătos:
- Exerciții fizice efectuate cu regularitate (minim 30 de minute în fiecare zi);
- Alimentație sănătoasă (3 mese principale și 2 gustări care să conțină elemente nutritive din toate grupele alimentare);
- Respirația corectă, prin adoptarea unor tehnici utile în oxigenarea celulară;
- Planificarea și organizarea în mod eficient pentru buna gestionare a timpului;
- Timpul de odihnă să includă un somn de minim 7 ore pe noapte.
Conform spotmedia.ro gestionarea stresului este destul de dificilă, dar nu imposibilă. Dacă dorești să-ți menții echilibrul și liniștea este nevoie de perseverență.
Deoarece încă nu s-a stabilit clar dacă intoleranța la gluten prin analize specifice este sau nu tranzitorie. Din acest motiv sunt controverse în rândul specialiștilor și se cercetează permanent diferite simptome și manifestări din spectrul intoleranțelor pentru a obține rezultate optime.
2. Intoleranța la gluten cu simptome și cauze posibile
Este binecunoscut faptul că grâul se utilizează în alimentația oamenilor încă din Antichitate. Acesta reprezintă un simbol, o mare bogăție în măsura în care răspunsul organismului uman este cel potrivit și nu apar diferite sensibilități la proteinele din grâu. Astfel, grâul poate fi văzut și ca prieten, și ca dușman de către persoane diferite în funcție de efectele pe care le poate genera. Cu toate acestea, există studii care atestă reintroducerea glutenului în alimentație după ameliorarea simptomelor neplăcute.
Manifestările neplăcute pot apărea încă de la vârste mici când se descoperă alergie la gluten cu simptome diferite, precum:
- tulburări intestinale;
- tulburări gastrice;
- tulburări de atenție;
- tulburări de somn;
- tulburări de concentrare.
Tulburările apărute sunt asemănătoare cu ale bolii celiace, însă nu există nici anticorpii specifici, nici leziunile intestinale specifice celiachiei.
Experții în tulburările care sunt legate de gluten au identificat situații diferite:
- Boala celiacă- autoimună;
- Alergia la grâu- boală alergică;
- Intoleranța la gluten- sindrom care nu are legătură cu boala autoimună sau cu cea alergică.
Studiile specialiștilor cu privire la ultima situație care este mai nou apărută sunt în continuă dezbatere și există unele controverse, de la caz la caz.
Acest sindrom (NCGS) se recunoaște mai mult la adulți, însă se identifică și la copii. În urma unor studii s-a constatat că persoanele predispuse la aceste manifestări sunt cu preponderență din țările civilizate. Este paradoxal, însă aceasta se explică prin faptul că se consumă foarte multe alimente care conțin gluten în aceste țări.
Glutenul- proteina din grâu, orz și secară poate provoca aceste neplăceri la persoanele cu intoleranță. Cu toate acestea încă se fac studii cu privire la proteina incriminată sau considerată responsabilă de apariția intoleranței. Mai mult, este posibil să fie distinctă de glutenul însuși această proteină.
Cercetătorii studiază factorul genetic care este predispus la aceste probleme și asociază intoleranța cu modificarea valorilor markerilor de imunitate sau insuficienta permeabilitate intestinală care generează o absorbție în exces a peptidelor din gluten.
Mai sunt incriminate și alte proteine din grâu sau carbohidrați din grâu pentru apariția acestor deficiențe sau simptome specifice NCGS.
simptomele intestinale (balonare, dureri abdominale, constipație, diaree sau disconfort abdominal) sau extraintestinale (cefalee, oboseală, depresie, dureri musculare, dermatită, anemie sau simptome neurologice) care pot apărea după un anumit timp de la ingestia unor alimente care conțin gluten se ameliorează sau stopează la eliminarea glutenului din alimentație. Mai mult, simptomele pot reapărea dacă se include din nou glutenul.
3. Semne că ai intoleranță la gluten și ce măsuri eficiente poți lua
Dintre simptomele intestinale care pot apărea în cazul intoleranței la gluten se enumeră cele specifice colonului iritabil:
- durerile abdominale;
- vărsături;
- diaree;
- constipație;
- balonare;
- disconfort abdominal.
Dintre simptomele extraintestinale se pot enumera următoarele:
- oboseală excesivă;
- cefalee sau durere de cap;
- stări depresive;
- simptome de natură neurologică;
- anemie;
- dureri musculare sau articulare;
- dermatite sau eczeme.
Aceste simptome extraintestinale se pot întâlni mai frecvent la adulți. Copiii pot prezenta doar o ușoară oboseală.
Specialiștii recomandă o serie de ceaiuri pentru intoleranța la gluten. Dintre acestea se enumeră: ceaiurile din plante de munte, ceaiurile specifice diferitelor simptome care se vor consuma simple sau în combinație cu alimente permise.
În urma efectuării unui test de intoleranță la gluten se poate stabili dacă se instituie un regim specific fiecărei manifestări care să excludă din alimentație glutenul și să includă alimentele permise, conform recomandărilor specialiștilor.
Pentru persoanele cu intoleranță la gluten cu alimente interzise se caută cele mai eficiente soluții în vederea îmbunătățirii calității vieții.
Cele mai bune măsuri care pot fi luate în acest sens:
- Excluderea alimentelor care conțin derivate din grâu, orz și secară;
- Includerea alimentelor fără gluten în alimentație;
- Consumul alimentelor proaspăt preparate din ingrediente naturale sau bio.
Deoarece nu se știe dacă afecțiunea este permanentă sau tranzitorie se instituie dieta gluten free pentru o lungă perioadă. În acest timp se observă evoluția și se poate încerca reintroducerea temporară a proteinelor glutenice în alimentație pentru a avea siguranța că acestea cauzează intoleranța.
Până acum intoleranța la gluten la copii era considerată reacție adversă la grâu. Simptomele sunt asemănătoare cu ale celiachiei și se instituie dieta fără gluten, ca și la adulți.
Deoarece aceste diete fără gluten sunt costisitoare și, pe termen lung, pot deveni periculoase se efectuează testele specifice la 6 luni sau la un an. Dacă este cazul, la recomandarea specialiștilor se renunță la dieta gluten free. În orice caz, la efectuarea investigațiilor medicale se va exclude mai întâi posibilitatea existenței bolii celiace sau alergiei la grâu pentru o încadrare cât mai corectă a sindromului.
La intoleranța la gluten cu simptome la adulți se vor efectua cât mai multe studii clinice și se va acționa în mod sistemic.
4. Simptome de intoleranță la gluten și remedii eficiente
Pentru persoanele cu simptome de intoleranță la gluten cu alimente permise (gluten free) se va avea în vedere și menținerea unui stil de viață sănătos prin practicarea exercițiilor fizice, somn odihnitor, menținerea stării de bună dispoziție.
Dacă regimul fără gluten este indispensabil pentru unele persoane, acesta poate fi nociv pentru alte persoane. Astfel, adoptarea dietei echilibrate este esențială pentru persoanele sănătoase. Pe de altă parte, dieta fără gluten poate dezechilibra organismul conducând la tulburări de alimentație. Soluția este să fie găsite toate soluțiile practice și utile în vederea menținerii echilibrului nutrienților în vederea obținerii unor rezultate optime.
Intoleranța la gluten la bebeluși se poate manifesta prin simptome intestinale precum: diaree, constipație, dureri abdominale sau balonare. Testele specifice certifică sau nu existența intoleranței. Deoarece la bebeluși se introduc gradual în alimentație alimentele care conțin gluten se va observa cu atenție gradul de toleranță al acestora.
Dacă ai descoperit ce este intoleranța la gluten trebuie să știi următoarele:
- Proteinele din grâu se numesc gliadine;
- Proteinele din orz se numesc hordeine;
- Proteinele din secară se numesc secaline.
Aceste proteine sunt considerate a fi toxice pentru persoanele care știu ce înseamnă intoleranță la gluten și de aceea se instituie cura restrictivă gluten free.
În schimb, proteinele din ovăz numite avenine nu sunt toxice. Mai mult, acestea sunt benefice datorită fibrelor, proteinelor și mineralelor.
Alimentele permise sunt cele naturale care se prepară în condiții speciale, se consumă cât mai proaspete. Dintre acestea se enumeră: legume, fructe, ouă, carne la grătar, pește, orez, hrișcă, quinoa, amarant, cartofi, porumb.
Dacă se elimină glutenul din alimentație pot apărea unele riscuri pentru sănătate, însă se recomandă includerea în regim a altor alimente care să compenseze absența glutenului: porumb, orez brun, cereale integrale sau hrișcă.
Este important ca instituirea unui regim restrictiv să nu dezvolte anxietate sau afectarea calității vieții, ci să fie găsite soluțiile cele mai eficiente în vederea menținerii echilibrului interior.
5. Alergie la gluten - combatere prin metode practice
Pentru persoanele cu alergie la gluten cu manifestări clinice se vor efectua teste specifice în vederea eliminării altor cauze.
Există foarte puține cazuri de persoane cu alergie la grâu care prezintă simptome digestive precum greață, vărsături sau diaree, la scurt timp după consumul alimentelor. Dacă apar simptome din afara sistemului digestiv, precum nas înfundat, rinoree, erupții pe piele, prurit sau scăderea presiunii arteriale se vor elimina alimentele care determină alergia. Uneori se confundă alergia la gluten cu boala celiacă, însă aceste persoane pot consuma alimente care conțin gluten din alte cereale precum orez, ovăz și secară.
Produsele care pot declanșa alergia la gluten sunt:
- pâinea;
- biscuiții;
- pastele;
- prăjiturile;
- unele cosmetice care conțin derivate din grâu.
Acestea se vor elimina din consum și se vor înlocui cu alte produse tolerate și non-alergice.
Dacă se descoperă că este intoleranță la gluten din cauze non autoimune sau non alergice se va putea institui dieta restrictivă gluten free.
Un meniu de intoleranță la gluten trebuie să includă proteine din alte cereale (ovăz, porumb), vitamine și minerale din fructe și legume.
Dietele fără gluten sunt inutile pentru persoanele care nu au sensibilitate la gluten cu simptome specifice și recomandări din partea specialiștilor. Cu alte cuvinte, eliminarea glutenului din alimentație fără motiv poate face mai mult rău decât bine.
Despre intoleranța la gluten sunt insuficiente studii care să ateste cauze și tratamente specifice, de aceea este necesară o atenție sporită când se alege instituirea unui regim alimentar.
Atât timp cât există foarte multe întrebări fără un răspuns concret cu privire la aceste afecțiuni nespecifice este important să încerci pentru o scurtă perioadă eliminarea din alimentație a unor alimente care crezi că sunt cauzatoare de simptome. Dacă reintroduci în alimentație aceste alimente și observi din nou apariția unor simptome este cazul să mergi la medic și să efectuezi teste mai amănunțite.
Așadar, înainte de a lua o decizie radicală verifică foarte bine toate detaliile cu privire la eliminarea din alimentație a glutenului pentru a nu-ți face mai mult rău decât bine!
Referințe bibliografice: