Apatia, o lipsă a interesului sau motivației, ar putea prezice începutul unor forme de demență cu mulți ani înainte ca alte simptome să apară, arată un nou studiu.
Odată detectată, aceasta ar putea duce la tratarea bolii în stadiu incipient, este de părere echipa care a realizat cercetarea, coordonată de profesorul James Rowe de la Universitatea Cambridge, după cum arată MedicalXpress.
Demența frontotemporală este o cauză semnificativă a demenței în rândul oamenilor tineri. Afecțiunea este deseori diagnosticată între vârstele 45 și 65 de ani, aceasta schimbând comportamentul, limbajul și personalitatea, astfel declanșând impulsivitatea, comportamentul social neadecvat, comportamente repetitive sau compulsive.
O caracteristică des întâlnită la această afecțiune este apatia, precum pierderea motivației, inițiativei și a interesului pentru diverse aspecte ale vieții. Nu este vorba despre depresie sau lene, însă poate fi confundată cu acestea.
Scanările cerebrale au arătat că demența frontotemporală este cauzată de micșorarea regiunilor speciale ale creierului, iar cu cât este mai severă micșorarea, cu atât este mai gravă starea de apatie.
Însă, apatia poate începe cu decenii înainte ca alte simptome să apără.
„Apatia este una dintre cele mai comune simptome în cazul pacienților cu demență frontotemporală. Aceasta este asociată cu declinul funcțional, o calitate scăzută a vieții, pierderea independenței și o rată de supraviețuire mai redusă”, a explicat Maura Malpetti, om de știință la Departamentul de Neuroștiințe Clinice, de la Universitatea Cambridge.
Totodată, demența frontotemporală poate fi genetică. În jur de o treime dintre pacienți au astfel de cazuri în familie.
Citește și Legătura neașteptată dintre alcool și demență - Studiu
„Prin studierea oamenilor de-a lungul timpului, în loc de surprinderea doar a unui instantaneu, noi am dezvăluit cum până și schimbările subtile în apatie au putut prezice o modificare a cogniției, însă nu și invers. De asemenea, am observat și micșorarea locală a creierului în zone care susțin motivația și inițiativa, cu mulți ani înainte de debutul simptomelor”, a spus Malpetti, autor principal al studiului publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.
Cercetarea a mai arătat că oamenii cu mutații genetice aveau o stare mai crescută de apatie față de alți membri din familie, iar în decurs de doi ani starea a fost amplificată mai mult decât în cazul oamenilor cu genetică normală. Apatia a prezis declinul cognitiv, acesta accelerând pe măsură ce oamenii se apropiau de vârsta estimată pentru debutul simptomelor.