Cum îți pregătești organismul pentru confruntarea cu Covid-19, cât durează imunitatea și când poți dona plasmă, dacă vrei să salvezi o viață - Interviu cu prof. dr. Cristian Oancea

Cum îți pregătești organismul pentru confruntarea cu Covid-19, cât durează imunitatea și când poți dona plasmă, dacă vrei să salvezi o viață - Interviu cu prof. dr. Cristian Oancea

Ne putem pregăti organismul pentru o aproape inevitabilă confruntare cu Covid-19? DA. Faceți sport, mâncați sănătos și mențineti-vă echilibrul mental fără de care se prăbușesc și celelalte relee imune, este răspunsul pe care ni l-a dat prof.dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumofiziologie Dr.Victor Babeș din Timișoara.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof.dr. Cristian Oancea ne împărtășește din experiența și cunoștințele dobândite în ultimele 7 luni de luptă împotriva Covid-19, și răspunde la câteva dintre întrebările care apar frecvent în dezbatere pe rețelele de socializare, cum ar fi: ”Care e diferența între Covid-19 și gripă?”, ”De ce unii infectați cu SARS-Cov-2 sunt asimptomatici?” sau ”Cât durează anticorpii pe care îi dobândim după infectare?”.

Covid-19 este o boală gravă, care afectează în special plămânii, dar în unele cazuri nu iartă nici alte organe, de exemplu inima. Putem să facem ceva ca să ne dezvoltăm capacitatea respiratorie, să ne întărim organismul înainte de o eventuală infectare?

Da, putem să facem. De exemplu, vă pot spune ce fac eu, practic.

În primul rând, eu fac sport. Nu am renunțat la sport decât în timpul stării de urgență. Fac jogging sau alerg pe bandă cât de mult pot. Asta ajută foarte bine și cordul, și plămânii ca să se mențină la capacități optime.

Sportul înseamnă sănătate întotdeauna – că alergi, că faci exerciții în aer liber (cum am observat acum că se întâmplă la multe săli de fitness).

Foto: Arhiva Pixabay

În al doilea rând, trebuie să fim atenți la alimentația noastră. Eu am suplimentat-o în această perioadă cu mai multe fructe, mai multe legume. Am mers mai mult și pe alimente imunostimulante, cum este ceapa sau cum este usturoiul.

Vă dau și alt exemplu: Ardeiul gras roșu are mai multă Vitamina C decât lămâia!

Foto: Arhivă Spotmedia.ro

Sucurile fresh sunt foarte bune, imunostimulante.

Ca suplimente nutriționale, eu am completat cu Vitamina C de 1 gram/zi în perioadele în care simțeam că sunt așa, mai low energy, și m-a ajutat foarte mult.

Sportul înseamnă sănătate, alături de o alimentație corectă și echilibrată. Multe salate, multe fructe. Și eu sunt carnivor (râde – n.red.), dar în perioada asta e bine să mâncăm o carne de calitate mai bună, cu aport mai redus de nutrienți.

Citește mai multe despre: Formele grave de COVID-19 pot fi prevenite prin exerciții fizice, arată un cercetător din Iași

Am remarcat că una dintre comorbiditățile care apar frecvent în cazul pacienților decedați este obezitatea. E indicat să ținem cure de slăbire în această perioadă?

Nu cred că în perioada asta trebuie să începem regimuri alimentare drastice, adică să slăbim forțat, rapid.

Eu cred în echilibru, cred că trebuie să ne menținem sănătoși, atât la nivelul aparatului cardio-respirator, dar și la nivel mental, pentru că dacă te prăbușești mental, prăbușești efectiv și toate celelalte relee imune.

Foto: Arhivă Spotmedia.ro
Au trecut aproape 7 luni de la debutul pandemiei. Ce le puteți spune acum celor care susțin că n-ar fi vorba decât despre o gripă mai aparte?

Sunt diferențe mari.

Vorbim despre trei lucruri diferite: Covid-19 (adică SARS-Cov-2) , virusurile de sezon (cele normale, banale) și gripa.

Gripa are un debut ușor viral, dar în câteva ore simptomele sunt atât de pronunțate, atât de accentuate și de accelerate! Sindromul termic, febril, este foarte ridicat, foarte înalt. Durerile musculare, articulare sunt foarte puternice, starea de rău este foarte pronunțată, e aproape de bronho-pneumonie, să spun așa.

În schimb, în cazul SARS-Cov-2 avem foarte mulți pacienți asimptomatici, mai ales copiii.

Apoi, sunt cei care dezvoltă simptome. Unii pot dezvolta simptome ușoare, specifice virozelor respiratorii de sezon.

Problema apare, însă, la formele moderate și severe, care dau în acele ”pneumonii” (pentru că avem și pneumonii virale) cu desen de tip ”sticlă mată” și care merg spre insuficiență respiratorie.

Vă întrerup cu o scurtă întrebare suplimentară: Dvs știți de ce sunt unii infectați asimptomatici?

Este un mare mister, adică eu nu cred că există un cercetător care să-l fi elucidat. Inițial, am zis că imunitatea este de vină, că dacă ești ceva mai hipoimun, dezvolți infecția. Dar primele cazuri au apărut și la persoane hiperimune!

Avem trei fenotipuri: hipoimunitate, hiperimunitate și anarhia imună (acea furtună de citokine).

În acest moment, când vorbim, nu există o explicație medicală fizio-patologică din care să aflăm de ce un anumit fenotip de pacient este asimptomatic sau un anumit fenotip dezvoltă forme moderate sau severe.

Iar acest lucru se traduce și în practica clinică, în ceea ce vedem noi în spital: Am avut foarte mulți asimptomatici, cum am avut și foarte mulți pacienți cu comorbidități sau vârstnici care au trecut foarte bine prin boală. Dar am avut și pacienți tineri, fără nicio comorbiditate, cu vârste de 22, 38, 41, 43 de ani care au decedat.

Revenind, am decelat tulburări la nivel plasmatic, lucru nemaiîntâlnit de noi în practica clinică, ținând cont că tulburările de coagulare se raportează la nivelul eritrocitelor, la nivelul masei roșii, ca să îi spun așa.

Deci sunt niște fenomene medicale pe care cu greu ni le putem explica la nivel biologic și molecular.

La nivel clinic, tratând simptomatic în decursul acestor luni, am identificat câteva formule care pot prezenta un grad de risc, cum este diabetul sau persoanele cu obezitate, dar, repet, am avut și pacienți tineri care au decedat fără nicio explicație aparentă.

La nivel biologic, molecular, încă nu avem o clarificare a acestor mecanisme patologice.

Un alt aspect care interesează foarte tare este imunitatea pe care o dobândim odată ce ne vindecăm. Un studiu recent efectuat într-un oraș din Germania care a fost focar de Covid-19 arată că 40% dintre cei care au fost pozitivi deja nu mai au deloc anticorpi și că doar 6% din populație dezvoltase imunitate.

Și imunitatea aceasta este pe termen scurt!

Gândiți-vă la gripă: vaccinarea antigripală se face de două ori pe an, adică o dată la 6 luni – facem acum în octombrie, când începe sezonul răcoros, și mai este recomandabilă la grupele de risc încă o dată după 6 luni – pentru că imunitatea se dezvoltă timp de cam 5-6 luni (acești anticorpi despre care vorbim).

În ceea ce privește SARS-Cov-2, ne-am dat seama de un lucru foarte straniu, pe care l-am observat în Germania prima dată. Acolo primele studii au arătat că 1/8 sau 1/10 pacienți dezvoltă anticorpi anti-SARS-Cov-2.

La noi în țară, începând să recoltăm plasmă hiperimună și să o testăm, ne-am dat seama că la noi 1 din 5-6 pacienți dezvoltă anticorpi și pe aceștia îi dezvoltă în decurs de 2-3 luni, cu alte cuvinte protecția imună ține 2-3 luni, după care dispare.

De aici vine și recomandarea noastră la donatorii de plasmă: să doneze plasmă imediat ce ies din spital sau la 2-3 săptămâni, maxim o lună, pentru că atunci putem să identificăm un titru de anticorpi bun (1/160 cum este calculat acum) necesar reintroducerii la un alt pacient, care poate fi reinjectat.

Studiile arată că și la cei care dezvoltă anticorpi protecția autoimună după 2-3 luni dispare. Cauzele rămân încă neelucidate. (…)

Ați lansat recent acest apel public la pacienții care s-au vindecat pentru donarea de plasmă. Mai spuneți-le o dată ce pot face, cum pot ajuta?

Oamenii nu știu dacă au sau nu anticorpi, dar foarte important este să știe că dacă au trecut prin boală și vor să îi ajute pe semenii lor (pe alți pacienți de la terapie intensivă, de exemplu), atunci pot dona plasmă.

Noi am făcut apeluri repetate pentru că terapia cu plasmă hiperimună la pacienții care au trecut prin infecție este, din câte am observat noi în practică, o terapie foarte eficientă. Poate salva vieți!

Cine vrea să doneze se poate duce la centrele de transfuzie arondate fiecărui județ (la noi este centrul de lângă Spitalul Județean Timiș) și dacă trebuie repetat testul de SARS-Cov-2, noi îl facem gratis pentru acest tip de donator.

Niciodată nu vom înceta sa speram…. iată ca mesajele noastre au avut ecou si donatorii de plasma convalescenta COVID…

Publicată de Centrul de Transfuzie Sanguină București pe Miercuri, 12 august 2020

Dar foarte important este ca persoana respectivă să fi trecut prin infecție!

Și să înțeleagă faptul că anticorpii lui oricum nu îi rămân până la iarnă, să zicem.

Nu, nu există așa ceva.

Dați-ne, totuși, și un dram de speranță pentru perioada următoare.

Să știți că și toți colegii mei sunt obosiți, mai ales cei de la Terapie Intensivă, care au ajuns aproape la pragul de burnout .

Dar ne așteptăm să avem un vaccin în câteva luni, chiar dacă acum suntem la nivel de studii clinice.

Noi sperăm la aducerea vaccinului, dar sperăm și la o lege obiectivă a vaccinării, astfel încât să mai reducem acest flagel numit SARS-Cov-2, adică să ajungem să îl privim la nivel de gripă, de exemplu.

Pentru că e clar că nu scăpăm de acest flagel, vă completez eu.

Nu scăpăm. Și trebuie să învățăm să trăim cu el, așa cum am început să învățăm să trăim și cu gripa.

Și să înțelegem că mai ales pentru persoanele din categoriile de risc (persoanele cu malformații congenitale, persoanele cu comorbidități, cele cu neoplazii) trebuie protecție maximă.

Foto: Facebook / Cristian Oancea