Medic ATI: Sunt oameni cărora le citești în ochi că au înțeles pe patul de spital ce putea să facă o mască, diferența față de chinul prin care trec ei

Medic ATI: Sunt oameni cărora le citești în ochi că au înțeles pe patul de spital ce putea să facă o mască, diferența față de chinul prin care trec ei

Criza sanitară declanșată la nivel mondial de Covid-19 se adâncește și începem tot mai mult să conștientizăm faptul că pacienţii critici nu au nevoie numai de paturi sau ventilatoare, ci mai ales de personal specializat, cu înaltă calificare. Adică de OAMENI, iar vestea bună e că la nivelul UE s-a inițiat un program rapid de formare a unei ”forțe de rezervă”, la care participă și medici sau asistenți din România.

Derulat prin Societatea Europeană de Terapie Intensivă (ESICM), programul rapid de formare este gratuit și începe chiar în această lună, urmând să se încheie în decembrie, ne-a explicat medicul primar ATI Elena Copaciu, care a înscris în acest program Institutul Matei Balș din Capitală.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, dr. Elena Copaciu vorbește despre posibilitățile de creștere a capacității de intervenție în Terapie Intensivă, inclusiv prin autorizarea pentru liberă practică a unor specialiști străini sau prin pregătirea rapidă a unor medici tineri de la alte specialități, subliniind, încă o dată, necesitatea ca noi toți să înțelegem cât de important este să ne protejăm, și pe noi, și pe cei din jur.

Sunt oameni cărora le citești în ochi că au înţeles, acolo, pe patul de spital, ce putea să facă o mască: diferența față de chinul prin care trec ei”, subliniază în interviul acordat SpotMedia.ro Elena Copaciu, conferențiar universitar, medic primar Anestezie Terapie Intensivă, fost șef al secției de ATI a Spitalului Universitar de Urgență București (2007- 2015), membră a grupului de lucru Patient Safety al European Board of Anesthesiologists-EBA și reprezentanta EBA în Multidisciplinary Joint Committee on Pain Management al UEMS.

Foto: Medichub.ro – Elena Copaciu
Se vorbește foarte mult despre nevoia de a avea mai multe locuri la ATI, în condițiile în care avem tot mai mulți bolnavi de Covid-19 în stare gravă. Președintele Iohannis a declarat miercuri că în România există peste o mie de locuri în terapie intensivă pentru pacienți COVID, din care acum sunt ocupate ”cam 600”, iar în total ”locuri la terapie intensivă pentru COVID plus non-COVID sunt în jur de 2.300”. Dvs ce informații suplimentare aveți despre secțiile ATI la ora actuală?

Cifrele pe care le știm sunt cele publice: cam 1.200 de paturi echipate pentru bolnavii critici, complet – cu monitor, cu ventilator – plus ce s-a mai achiziționat între timp – câteva zeci de ventilatoare, din câte știu. Și urmează să vină și comanda mare, care era de 2-300 de ventilatoare, aproximativ.

Prima zi cu peste 3.000 de cazuri de COVID-19 (Infografice)

Se vorbește mult despre paturi sau ventilatoare, dar mai puțin spre deloc despre medici sau asistenți capabili să folosească aparatura de specialitate de la ATI. O întrebare legată de aceștia s-a pus miercuri la Cotroceni, dar răspunsul a fost ”Medici avem atâția cât avem”. Spuneți-ne dvs: În cât timp se formează un bun specialist pentru ATI?

Conform cu curricula europeană, pregătirea pentru specialitatea de Anestezie Terapie Intensivă este de 5 ani, din care Terapia Intensivă durează ceva mai mult de un an și jumătate, restul fiind partea de Anestezie și alte module care trebuie să fie parcurse obligatoriu.

Să știți că această problemă s-a pus și la nivelul forurilor europene. Chiar acum trei zile, președintele Societății Europene de Terapie Intensivă (ESICM), Maurizio Cecconi, a scris o postare pe Facebook în care a spus: Tot vorbim despre ”ICU Ventilators”, dar până la urmă o problemă este și cea a ”ICU Teams” (adică resursa umană).

Cu alte cuvinte, aparatele acelea nu merg singure, sunt suport avansat de funcții vitale și noi vorbim de paturi, ventilatoare sau monitoare, dar pacienții aceștia au nevoie de mult mai mult decât un simplu ventilator, iar manevrarea tuturor acestor aparate, a acestor tehnologii de care are nevoie pacientul critic necesită personal cu înaltă calificare.

https://www.facebook.com/maurizio.cecconi.127/posts/3306204029433818?__cft__[0]=AZXedJy7fRAy7bLvsnfWFOiBDgrjg1-yGu8k7YEFfemid3IWdlpVOrfSBeg1jTD8tnI_QDw5yUMLhYH2jTJx92ebyp5rcVWEK4Atqc17qIAMUVIDi1pvxOiQzP_YYhRw4g81EW4MAIpj97FxjS7EOOzb4hVOjP0JUKASpjaLneL_wQ&__tn__=%2CO%2CP-R

Iar acest personal cu înaltă calificare îl obții nu numai prin acest program de pregătire de un an și jumătate. Este vorba și despre pregătirea medicului, care are în spate ani buni – din momentul în care ai terminat liceul sunt 6 + 5 ani = 11, și încă 2-3 ani de practică necesari pentru ca să devii un specialist foarte bun.

Apoi, mai sunt asistenții. Activitatea lor este foarte importantă la patul bolnavului și trebuie să spun că pregătirea lor este deficitară, adică se învață din mers.

Și legat de ce spunea Maurizio Ciccone, președintele ESICM, există un program demarat la nivelul Comisiei Europene care presupune creșterea capacității de a folosi resurse umane din afara zonei ATI, adică a terapiei intensive, prin pregătirea în cadrul unui program rapid de formare derulat prin ESICM, care începe chiar acum, în octombrie și se speră că până la sfârșitul lunii decembrie să fie parcurs de toți cei care doresc, gratuit.

Comisia Europeană derulează acest program prin specialiștii ESICM și trainerii locali (personal ATI, medici și asistenți) care și-au exprimat dorința să participe la acest program.

Comisia Europeană consideră că aceasta este ”forța de rezervă” pentru această criză de personal de terapie intensivă, care a fost constatată la nivel mondial, nu doar la noi în țară.

Presupun că fiecare cadru universitar acolo unde este el a demarat un program de pregătire cu asistenții și cu medicii mai tineri din alte specialități, tocmai pentru a putea să ajute personalul din Terapie Intensivă, care este greu încercat în această perioadă.

La Ministerul Sănătății se caută soluții în acest sens? Noi suntem îngrijorați de statistici, numărul cazurilor grave tot crește, dar nu avem informații publice că se mărește proporțional și numărul de cadre medicale de la ATI.

Nu am această informație, pe care o poate da Comisia ATI a Ministerului Sănătății și bineînțeles conducerea ministerului.

Dar pot să vă spun că la Institutul Matei Balș eu am cerut detașare, este a doua lună consecutiv. Și am cerut acum detașare pentru încă 6 luni, ca să putem să avem continuitate în programe, pentru că facem programe de training, cu asistenți în special, dar și cu medici tineri din specialitatea de boli infecțioase, tocmai pentru a-i implica în îngrijiri  la patul pacientului critic.

Sunt pacienți destul de grav ca stare generală care sunt îngrijiți și pe secțiile de spital.

De asemenea, am înscris Institutul Matei Balș în programul Comisiei Europene despre care v-am vorbit. Din discuțiile cu colegii înțeleg că sunt multe locuri în care există inițiative locale de creștere a capacității de intervenție în Terapie Intensivă.

Dar am putea solicita ajutor de la medici sau asistenți din afara țării? Există pârghii legale? Poate că, să zicem, în Slovenia nu e o situație așa de gravă și am putea ”împrumuta” cadre medicale de acolo.

Iarăși, cei care conduc intervenția medicală în această pandemie au pârghiile pentru a face posibil așa ceva. Iar din punct de vedere al autorizărilor pentru libera practică pe teritoriul României există și la Colegiul Medicilor, și în Ministerul Sănătății proceduri rapide pentru autorizare în astfel de situații.

Deci părerea mea, personală, este că da, se poate.

Un centru din Suedia se oferă să trateze pacienți europeni grav bolnavi de Covid-19

Cineva a scris pe Facebook că ”lista de așteptare la internare pentru pacienții Covid la Cluj era ieri de circa 300 de persoane!”. Sună halucinant. Ce părere aveți?

Nu îmi este foarte clar ce înseamnă ”listă de așteptare”. Așa cum este reglementată specialitatea ATI în țara noastră, mă refer la Ordinul 1500/ 2009, în anexe sunt prinse și criteriile de internare/externare, iar în caz de solicitări simultane, criterii de prioritizare.

Și atunci presupun că acolo unde resursele sunt limitate se face o astfel de prioritizare. Asta nu înseamnă că pacienții care rămân în așteptarea unui loc în Terapie Intensivă pentru critici nu primesc îngrijiri medicale.

Există și în afara zonelor de critici zone de Terapie Intermediară, care sunt fie în secția de ATI sau pe lângă alte secții de spital, ceea ce se numea pe timpuri secția de ”gravi”, la medicină internă sau orice altă secție. Acolo sunt îngrijiți acești pacienți și se ține legătura cu secția ATI, tocmai pentru a putea fi admiși acolo imediat ce acest lucru este posibil.

Nu pot să cred că există în zona aceea 300 de pacienți critici în acest moment, dar cred că pot să existe pacienți cu potențial de agravare, după cum există și situația pacienților post-critici.

Știm, din experiența colegilor din Lombardia mai ales, că se țin pacienții din zona de îngrijire post-critică între 3-10 zile după ce au ieșit de la ATI tocmai pentru că unii sunt foarte fragili, mai au nevoie de monitorizare, de reglare a unor aspecte metabolice, ca să se evite complicațiile.

Este o organizare complexă, care trebuie foarte bine coordonată.

Cum îți pregătești organismul pentru confruntarea cu Covid-19, cât durează imunitatea și când poți dona plasmă, dacă vrei să salvezi o viață – Interviu cu prof. dr. Cristian Oancea

Vă invităm să le transmiteți un mesaj celor care nu cred în Covid-19 sau refuză pur și simplu să poarte mască.

În ultimele luni, toată practica noastră medicală, tot actul medical este modificat de precauțiile pe care trebuie să le luăm în ideea de a feri și pacienții, și personalul de infectare cu noul coronavirus. Și tratamentul urgențelor, și modul în care abordăm pacienții cronici s-a modificat.

Iar în zona de pacienți Covid pozitivi modul în care se lucrează este cu totul nou. Acolo, din luna martie cadrele medicale lucrează cu echipamentele pe care le știți: combinezoane impermeabile de polipropilenă, vizieră sau ochelari, măști etc. Se stă multe ore în acest echipament, nu se poate folosi aerul condiționat, iar peste vară căldura și deshidratarea au fost foarte, foarte prost resimțite de personalul medical.

Foto: Facebook / Spitalul Victor Babeș Timișoara

În condițiile acestea, în care cadrele medicale sunt nevoite să lucreze (și nu se plâng, lucrează, pentru că asta e noua realitate și trebuie să ne adaptăm!), când ieși din zona de spital și constați că oamenii se ceartă și au dispute cu tot felul de argumente pentru O MASCĂ, iar tu tocmai ce ți-ai dat jos echipamentul despre care vă spuneam, nu poți să înțelegi, de fapt, ce gândesc oamenii aceia care refuză atât de vehement o simplă mască.

Foto: Facebook / Spitalul Victor Babeș Timișoara

Care, de altfel, te ferește și de poluare, nu numai de Covid-19. Până nu demult eram foarte indignați, urmăream particulele de poluare 2,5, cele de 10, și acum când măștile ne feresc și de acele particule, și de niște virusuri de sezon, și de coronavirus, acum constatăm că ”drepturile noastre fundamentale sunt afectate”. Nu este în regulă…

Circulă pe Facebook zilele acestea o imagine care arată clar ce înseamnă să fii intubat. E cutremurător. Iar unii se plâng că trebuie să poarte o simplă mască.

Intubarea se face cu pacientul sedat profund, ca să nu simtă toate neplăcerile. Nu poți s-o faci pe pacient nesedat. Iar după ce se trezește rămâne cu o sedare care să-l facă să tolereze sonda respectivă. Dar, oricum, este traumatizant.

Iar starea de anxietate a acestor pacienți, mergând până la depresie, este mai marcată decât în alte boli critice pe care noi le tratăm de regulă în Terapie Intensivă.

Un comentariu de final?

Ce pot să mai comentez? Sunt oameni cărora le citești în ochi că au înțeles, acolo, pe patul de spital, ce putea să facă o mască: Diferența față de chinul prin care trec ei.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖