Consumul zilnic de cofeină poate reduce semnificativ volumul materiei cenușii din creierul uman, arată un nou studiu. Totuși, nu se poate vorbi cu certitudine despre un impact negativ al cofeinei asupra creierului, ci rezultatele indică mai degrabă faptul că substanța poate induce o plasticitate neuronală temporară.
Creierul și sistemul nostru nervos central sunt în general compuse atât din materie cenușie, cât și din materie albă. Materia cenușie este formată din corpurile celulelor neuronale și sinapsele nervoase, în timp ce materia albă constă în principal din fasciculele și căile care conectează aceste celule neuronale, notează New Atlas.
În timp ce unele cercetări anterioare au indicat că consumul de cofeină ar putea fi asociat cu reduceri acute ale volumului materiei cenușii, alte studii sugerează că această substanță poate avea efecte neuroprotectoare, încetinind declinul cognitiv asociat cu boli precum Alzheimer și Parkinson.
Studiul din 2021 s-a concentrat în mod special pe investigarea efectelor cofeinei asupra volumului materiei cenușii la subiecți tineri și sănătoși. Unul dintre obiectivele principale ale cercetătorilor a fost acela de a vedea dacă influența cofeinei asupra materiei cenușii este rezultatul efectelor acesteia asupra somnului, deoarece s-a demonstrat că lipsa sau perturbarea somnului poate duce la reduceri acute ale materiei cenușii.
În cadrul studiului au fost recrutați douăzeci de participanți, care au urmat două programe de 10 zile, fără să știe dacă primesc cofeină sau placebo. Într-o perioadă, au luat trei tablete de cofeină pe zi, iar în cealaltă perioadă au luat tablete placebo. La finalul fiecărui program, volumul materiei cenușii a fost măsurat prin fMRI (imagistică prin rezonanță magnetică funcțională), iar activitatea somnului cu unde lente a fost evaluată printr-o electroencefalogramă.
Rezultatele au arătat reduceri semnificative ale materiei cenușii după 10 zile de consum de cofeină. Aceste reduceri nu au fost observate după 10 zile de tratament cu placebo. Și mai interesant este faptul că studiul nu a găsit nicio diferență în activitatea somnului cu unde lente între perioadele de administrare a placebo și cofeină.
Acest lucru sugerează că reducerea materiei cenușii detectată nu este legată de perturbarea somnului, ci ar putea fi un efect secundar unic al cofeinei.
Efectul cofeinei asupra creierului a fost remarcat în special în lobul temporal medial drept, o zonă a creierului care include hipocampul și este responsabilă pentru formarea memoriei și pentru cogniția spațială.
Carolin Reichert de la Universitatea din Basel, unul dintre autorii studiului, a menționat că aceste modificări ale materiei cenușii induse de cofeină par să revină la normal destul de repede după întreruperea consumului de cofeină.
„Schimbările în morfologia creierului par să fie temporare, dar până acum au lipsit comparațiile sistematice între consumatorii de cafea și cei care consumă puțină sau deloc cofeină”, a precizat Reichert.
Reichert a subliniat, de asemenea, că studiul lor nu sugerează că consumul de cofeină afectează negativ funcționarea cognitivă. De fapt, există un volum considerabil de cercetări care sugerează contrariul, arătând că cofeina poate avea un efect neuroprotector și poate încetini declinul cognitiv la persoanele în vârstă cu risc crescut de boli precum Alzheimer și Parkinson.
O posibilă explicație pentru aceste rezultate aparent contradictorii este aceea că studiul din 2021 s-a concentrat pe subiecți tineri și sănătoși, în timp ce cercetările anterioare au analizat persoane mai în vârstă care prezentau deja un anumit grad de neurodegenerare sau declin cognitiv.
„Rezultatele noastre nu arată neapărat că consumul de cofeină are un impact negativ asupra creierului. Dar consumul zilnic de cofeină afectează în mod evident structura creierului nostru, ceea ar trebui să conducă la studii suplimentare”, a subliniat Reichert.