La Maternitatea Polizu din București s-a deschis un șantier, în urma căruia, printre altele, două secții care nu au mai fost consistent renovate de 40 de ani, așadar de dinainte de 1989, vor fi reabilitate și dotate cu aparatură medicală. Dar pe șantier nu lucrează statul.
Salvați Copiii România, din echipa căreia face parte pentru acest proiect și arhitectul Omid Ghannadi, a demarat aceste lucrări de renovare și dotare ale Maternității Polizu din București. Astfel, vor fi dotate și modernizate Secția de terapie intensivă, Blocul Operator, Secția obstetrică ginecologie 4 și Secția neonatologie. Costurile se ridică la o sumă care și pe hârtie și în realitate e mare, peste 3 milioane de euro. La Blocul Operator și Secția terapie intensivă au fost făcute ultimele astfel de lucrări acum mai bine de patru decenii.
Poți ajuta și tu! – Vezi aici cum poți contribui
Cum a decis Salvați Copiii România să înceapă acest proiect?
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România: Maternitatea Polizu, care face parte din Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alexandrescu-Rusescu din București, este una din cele mai renumite unități medicale din România dedicate femeilor însărcinate și îngrijirii nou-născuților.
Aici vin femei din toată țara, femei care au sarcini complicate sau alte probleme de sănătate, care necesită intervenția corpului medical extrem de bun. Maternitatea Polizu are o expertiză extraordinară din punct de vedere al tratamentului sarcinilor cu risc și al nașterilor premature.
Cu toate că este unitatea de referință a Ministerului Sănătății, se confruntă cu mari întârzieri în investiții și de 40 de ani, Secția de anestezie și terapie intensivă și Blocul Operator n-au mai suferit îmbunătățiri substanțiale ale infrastructurii. Cu toate acestea, peste 5.000 de paciente vin anual aici, echipa realizează peste 3.200 de intervenții chirurgicale, dintre care peste 1.200 sunt proceduri de înaltă complexitate.
Am mai colaborat anterior cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, am extins, am modernizat și am dotat cu materiale și echipamente compartimentul de primiri urgențe, secția pediatrie ale Institutului pentru Sănătatea Mamei și Copilului, am modernizat spațiul de așteptare, am dotat mai multe secții, neonatologie, pediatrie, cardiologie, primiri urgențe ș.a.m.d.
Deci, avem o colaborare cu echipa medicală extraordinară de acolo și medicii implicați ne-au abordat și am stabilit împreună că este nevoie de acest efort de a investi în renovarea Blocului Operator și a Secției de terapie intensivă.
În ce măsură o secție care nu este renovată și care nu este dotată cu aparatură de ultimă generație reprezintă o vulnerabilitate pentru medici? Care sunt cele mai mari mari vulnerabilități cu care se confruntă medicii aici.
Doctorul Laurențiu Pechi, coordinator Bloc Operator: Practic, cred că dacă ar fi să le acumulăm pe toate, într-o singură expresie, cred că bournout-ul ar fi cuvântul care ar ar defini foarte bine starea cea mai gravă din toate sistemele medicale, nu neapărat cel din România.
Practic, burnout-ul derivă și din suprasolicitare, din multe nopți nedormite, dintr-un volum poate uneori prea mare de paciente, cazuri complexe și da, de ce nu, și din dotarea și din aparatura pe care noi o avem la dispoziție. Dacă ar fi să vorbim strict de particularitățile noastre ca obstetriceni, ca ginecologi, probabil că cel mai important e faptul că femeia însărcinată întotdeauna pentru noi poate fi un cal troian, de multe ori ea nu cunoaște patologiile pe care le are, pe care practic doar sarcina le scoate la iveală.
Și atunci pentru noi e un challenge să reușim, dacă se poate, să le depistăm antenatal, înainte ca femeia să nască, să reușim să le corectăm cu ajutorul colegilor noștri din alte specialități, ca în final rezultatul să fie cel bun, pe care ni-l dorim cu toții, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
De ce nu mai trebuie să întrebăm: Tu de ce ajuți?
Omid Ghannadi, architect: Mă bucur să fiu parte din dintr-o echipă care încearcă să vindece România. Iar asta nu este puțin lucru, pentru că, chiar dacă sunt foarte mulți oameni care și-ar dori să facă treaba asta, nu poți să o faci de unul singur. Ai nevoie de o structură și de un mecanism care se ocupă de treaba asta de ani de zile, care să te primească și să te lase și pe tine să poți să ajuți, să fii acolo. Întrebarea ar fi de ce să vreau să fac treaba asta?
Mă tot gândeam la asta zilele trecute și îmi dau seama că poate motivul ar fi ca prin ceea ce fac eu acum aici, în activitatea asta, în proiectul acesta foarte complex, oamenii să ajungă la concluzia că nici nu mai este nevoie să mai pui întrebarea asta. România este o țară care a evoluat foarte mult de-a lungul anilor, însă niște probleme foarte mari și foarte serioase au rămas acolo și au crescut și au tot crescut. Au devenit niște monștri foarte mari pe care politicienii noștri nici nu i-au sesizat.
Ignoranța asta se transmite mai departe și oamenilor, cetățenilor, care și ei poate că până la un punct au vrut să fie parte din procesul ăsta, dar la un moment dat își pierd speranța.
Dacă pot să dau un exemplu oamenilor că da, poți să fii parte din proiectele astea, atunci poți să transmiți mai departe și celor din jurul tău. Pentru că schimbarea reală în sistemul de sănătate din România poate veni și cu ajutorul nostru.
Polizu nu trebuia să arate așa cum arată, nu trebuia să fie în 2024 așa, dar problema a ajuns aici, iar cei care vor pot să se implice și să rezolve problema. Suntem noi, oamenii care suntem aici, cei care se uită la interviu, cei care vor auzi de campania asta și cred că ideea este să zicem că da, implicarea noastră face diferența. Fiecare putem să facem câte ceva și să nu mai stăm, să mai așteptăm să vină politicienii, statul să rezolve această problemă și să o facem noi, pentru că oricare dintre noi poate să ajungă la spital.
Ce se mișcă mai greu: oamenii, companiile sau statul?
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România: La început a fost destul de complicat să mobilizăm companiile și persoanele fizice, dar cred că în timp, prin exemplul permanent pe care l-am dat și prin comunicarea permanentă a utilizării fondurilor, s-a creat o punte de încredere. În toți anii aceștia de când susținem și sistemul medical, am primit lecții frumoase atât de la persoane fizice, cât și de la companii. Cu toate acestea, este nevoie de un efort continuu de a menține și extinde aceste acțiuni. Am beneficiat, de exemplu, de sprijinul valoros al persoanelor fizice care și-au dorit să contribuie la achiziția de incubatoare pentru maternități, cu care medicii au făcut reale miracole pentru a salva copiii născuți prematur.
Vă mai dau câteva exemple: ne-am dorit să luăm ambulanță pentru Spitalul Grigore Alexandrescu și în șapte zile am primit banii pentru două.
Cred că oamenii trebuie să aibă încredere în organizații și nu cred că suntem astăzi chiar acolo. De exemplu, doar o treime dintre contribuabili redirecționează 3,5% către organizații neguvernamentale.
Am ajuns în 126 de unități medicale, am investit în peste 1.770 de echipamente care au tratat peste 200.000 de copii și am strâns de la companii și persoane fizice 11 milioane de euro în acest program.
Și vestea bună e că deja la scurt timp de când am demarat acest program pentru Polizu, s-a alăturat Lidl. Avem nevoie pentru a a renova și dota toate secțiile de un minim de 3 milioane de euro. Deja s-a alăturat Lidl cu 1,2 milioane de euro și sperăm că vom avea în continuare suportul altor companii.
S-a mai alăturat echipa de la Global Records adusă de Flavia Ionescu, care e un coordonator voluntar, și au reușit să adune 18 artiști cunoscuți din România care au creat o campanie foarte frumoasă, Cântec de leagăn pentru Polizu, care ne ajută mult în strângerea de fonduri.
Doctorul Laurențiu Pechi, coordonator Bloc Operator: Noi formăm la rândul nostru foarte mulți colegi, fie din cei tineri, care practic îmbrățișează specialitatea noastră, dar vorbim și de supraspecializări, adică la noi se țin și cursurile, se dau examenele pentru micro-invaziv și pentru laparoscopie. La rândul lor, acei doctori în unitățile lor, când se întorc, vor rezolva cazuri de complexitate similară.
Noi facem și continuăm ce am făcut dintotdeauna, dar într-adevăr, probabil că ne consumăm mult mai mult din energia noastră în a avea grijă de niște spații care sunt ușor improprii și atunci practic trebuie să compensăm printr-un plus de muncă, ceea ce altfel ar veni de la sine.
Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România: Lucrările trebuie să dureze foarte puțin, trei luni, pentru că cei mici și femeile nu au timp să aștepte.
Trebuie să mai achiziționăm încă 250 de echipamente pentru alte spitale, incubatoare, mese de reanimare, ecografe, aparate de ventilație, de radiologie, injectomate. Foarte multe solicitări pentru care avem nevoie iar de cinci milioane de euro. Medicii solicită ajutorul nostru, știu că Salvați Copiii întotdeauna acționează prompt, în colaborare directă cu ei. Le luăm întotdeauna echipamentele de care ei au nevoie și pe care ei le consideră cele mai potrivite pentru munca lor.
Transcript realizat cu aplicația VatisTech