Tot mai multe studii științifice indică faptul că bacteriile intestinale influențează sănătatea creierului.
Membrii acestei comunități microbiene produc vitamine, ne ajută să digerăm alimentele, previn creșterea excesivă a bacteriilor dăunătoare și reglezează sistemul imunitar, printre altele.
În plus, un nou studiu sugerează că bacteriile intestinale influențează sănătatea creierului, concluzia aparținând cercetătorilor de la Washington University School of Medicine din St. Louis, SUA.
Studiul realizat de aceștia pe șoareci a ajuns la concluzia că bacteriile intestinale afectează comportamentul celulelor imunitare din tot corpul, inclusiv al celor din creier, care pot deteriora țesutul acestuia și pot exacerba neurodegenerarea în cazul unor boli precum Alzheimerul, scrie Medical Xpress.
Descoperirile, publicate în revista Science, deschid posibilitatea remodelării microbiomului intestinal, astfel încât să poată fi prevenită sau tratată neurodegenerarea.
”Le-am administrat șoarecilor tineri antibiotice timp de doar o săptămână și am observat o schimbare permanentă a microbiomului intestinal, a răspunsurilor imunitare și a nivelului de neurodegenerare al unei proteine numită tau”, a declarat medicul și profesorul de neurologie David M. Holtzman, autor principal al studiului.
”Ceea ce este interesant este că manipularea microbiomului intestinal ar putea fi o modalitate de a vedea un efect asupra creierului fără a introduce nimic direct în creier”, a mai spus acesta.
Studiul readuce în prim plan ideea că microbiomul intestinal al persoanelor care suferă de Alzheimer poate fi diferit de cel al persoanelor sănătoase. Dar deocamdată nu este clar dacă aceste diferențe sunt cauza sau efectul bolii, sau ambele, și ce efect ar putea avea modificarea microbiomului asupra evoluției maladiei.
ASTĂZI PE SPOT:
Rezultate diferite în funcție de sexul subiecților
Pentru a determina dacă microbiomul intestinal poate avea un rol cauzal, cercetătorii au modificat microbiomul intestinal al șoarecilor predispuși să dezvolte leziuni cerebrale asemănătoare cu Alzheimer și tulburări cognitive.
Șoarecii au fost modificați genetic pentru a exprima o formă mutantă a proteinei tau din creierul uman, care se acumulează și provoacă leziuni ale neuronilor și atrofie a creierului până la vârsta de 9 luni.
În plus, șoarecii erau purtători ai unei variante a genei umane APOE, un factor genetic major de risc pentru boala Alzheimer. Persoanele cu o singură copie a variantei APOE4 prezintă riscuri de 3-4 ori mai mari de a dezvolta boala decât cele cu varianta APOE3, mai comună.
Când astfel de șoareci modificați genetic au fost crescuți în condiții sterile încă de la naștere, ei nu au dobândit un microbiom intestinal, iar creierul lor a arătat mult mai puține leziuni la vârsta de 40 de săptămâni decât cel al șoarecilor care adăpostesc un microbiom normal pentru o rozătoare.
Când cei din urmă au fost crescuți în condiții normale, nesterile, au dezvoltat un microbiom normal. O cură de antibiotice la vârsta de 2 săptămâni, însă, a schimbat permanent compoziția bacteriilor din microbiomul lor.
Pentru șoarecii masculi, a redus, de asemenea, cantitatea de leziuni cerebrale evidente la vârsta de 40 de săptămâni. Efectele protectoare ale modificărilor microbiomului au fost mai pronunțate la șoarecii masculi care purtau varianta APOE3 decât la cei cu varianta APOE4, cu risc ridicat, posibil pentru că efectele dăunătoare ale APOE4 au anulat o parte din protecție, sunt de părere cercetătorii.
În mod interesant, însă, tratamentul cu antibiotice nu a avut un efect semnificativ asupra neurodegenerării la șoarecii femele.
”Știm deja, din studiile privind tumorile cerebrale, din dezvoltarea normală a creierului și din subiectele conexe, că celulele imunitare din creierul masculin și feminin răspund foarte diferit la stimuli”, a spus Holtzman.
”Deci nu este teribil de surprinzător că atunci când am manipulat microbiomul am văzut o diferență bazată pe sex ca răspuns, deși este greu de spus ce înseamnă exact acest lucru pentru bărbații și femeile care trăiesc cu boala Alzheimer și cu tulburările asociate”, a menționat el.