O analiză a nu mai puțin de 221 de studii observaționale publicate în perioada 1988 – 2022, la care au participat peste 13.000 de persoane, a constatat modificări ale vaselor de sânge din creier la persoanele cu o serie de afecțiuni cardiace, indiferent dacă au suferit sau nu un AVC.
Conform unui raport publicat de jurnalul Neurology, studiul, care este cea mai cuprinzătoare analiză de până acum a modificărilor „ascunse” care au loc în creier la persoanele cu o serie de afecțiuni cardiace, arată că este vorba despre schimbări care pot crește riscul de accident vascular cerebral și demență.
Autorul principal al studiului, dr. Zien Zhou de la Institutul George pentru Sănătate Globală, din Australia, a declarat că identificarea acestor modificări ar putea juca un rol important în alegerea tratamentelor pentru acești pacienți.
„Deși persoanele cu boli de inimă au de două până la trei ori mai multe riscuri decât populația generală de a avea modificări ale sistemului vascular cerebral, acestea sunt adesea trecute cu vederea deoarece acești pacienți nu sunt supuși în mod obișnuit la imagistică cerebrală decât dacă au suferit un AVC”, a declarat el într-un comunicat al Institutului.
Acest lucru, spune cercetătorul, îi poate face pe acești pacienți să fie mai sensibili la riscul de hemoragii cerebrale cauzate de medicamentele utilizate în mod obișnuit pentru a trata sau preveni formarea cheagurilor de sânge.
Hemoragia intracraniană este o complicație care pune în pericol viața, fără tratament dovedit și cu o rată de supraviețuire de mai puțin de 50%, spun specialiștii.
Se știe că modificările vaselor de sânge din creier care pot fi detectate doar prin imagistică cerebrală, cum ar fi infarctul cerebral silențios dar nu numai, apar mai frecvent la persoanele în vârstă sau la cele care suferă de hipertensiune arterială.
Deși nu sunt suficiente pentru a provoca simptome neurologice evidente, aceste modificări pot duce la deficite neurologice subtile și pot crește riscul pe termen lung de AVC sau demență.
„De asemenea, este posibil ca modificările ascunse ale creierului și disfuncția cognitivă să fie o consecință a unor mici cheaguri de sânge care călătoresc spre creier prin circulația arterială după ce s-au format în inimă”, a mai spus autorul studiului.