Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse din 2014 împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea şi destabilizarea Ucrainei, şi examinează posibilitatea impunerii de noi măsuri împotriva Moscovei.
Acordul mai trebuie validat de miniştrii de externe ai ţărilor din UE la reuniunea lor din 12 iulie, unanimitatea fiind necesară pentru sancţiuni, informează miercuri AFP, citând surse diplomatice.
UE a pus în funcţiune trei dispozitive de sancţiuni după anexarea Peninsulei Crimeea:
- interzicerea oricărei investiţii în Crimeea şi Sevastopol;
- o listă neagră de personalităţi şi companii acuzate de participare la destabilizarea Ucrainei;
- sancţiuni economice care vizează bănci, întreprinderi din domeniul apărării şi companii petroliere ruse.
UE interzice de asemenea investiţiile financiare în Rusia.
Aceste măsuri sunt menite să constrângă Rusia să renunţe la activităţile sale de destabilizare în Ucraina. Însă logica sancţiunilor europene ca răspuns la agresiunile şi provocările ruse s-a dovedit "ineficientă", a subliniat preşedintele Franței, Emmanuel Macron, săptămâna trecută, în timpul dezbaterii consacrate Rusiei din cadrul summitului european de la Bruxelles.
Dorinţa Germaniei şi Franţei de a relansa dialogul cu Rusia printr-un summit cu preşedintele rus Vladimir Putin s-a lovit însă de refuzul mai multor ţări membre ale UE, spre dezamăgirea cancelarului federal german Angela Merkel.
Liderii UE au cerut Moscovei să dea dovadă de "un angajament mai constructiv" şi "să înceteze acţiunile sale contra UE şi ţărilor din vecinătatea sa".
Ei s-au declarat "gata să reacţioneze în mod ferm şi coordonat la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală şi perturbatoare din partea Rusiei, utilizând deplin toate instrumentele de care UE dispune".
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrel, a fost însărcinat să prezinte "opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv pentru sancţiuni economice". Această muncă a început, potrivit unui diplomat european.
