Trebuie să înțelegem bine că ceea ce s-a întâmplat nu este „politică obișnuită”, ci o acțiune deliberată menită să decupleze România de la spațiul transatlantic, avertizează Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, care, încă de sâmbătă, vorbea despre pericolul mult mai mare pe care îl pune Călin Georgescu, față de liderul AUR, George Simion.
În mediul rural, adaugă Bjola, succesul lui Georgescu nu poate fi explicat doar prin metodele de manipulare algoritmică de pe TikTok, ci și prin intermediul „rețelelor de rețele,” formate în mare parte prin legături cu mutiple comunitati religioase, construite din timp.
Cine l-a sprijinit și cum ar fi bine de aflat, având în vedere că o persoană cu o agendă politică atât de agresivă și cu o admirație obsesivă față de criminali precum Zelea Codreanu și Antonescu urmărește, fără îndoială, politizarea și radicalizarea religioasă a grupurilor cu care interacționează.
Cum evaluați rezultatele din primul tur?
Keir Giles, un cercetător reputat la Chatham House pe domeniul războiului hibrid al Rusiei afirma în cartea sa recentă Russia’s War On Everybody (2022) că una dintre principalele tactici hibride utilizate de Rusia este falsa direcționare – distragerea atenției de la locul în care are loc adevărata acțiune. Să ne amintim, de exemplu, că anul acesta, în Moldova, Kremlinul a cultivat relații strânse cu lideri ai regiunii autonome Găgăuzia, inclusiv prin vizite oficiale ale acestora la Moscova. Probabil, scopul a fost acela de a focaliza atenția autorităților Republicii Moldova asupra acestei regiuni, în timp ce adevărata operațiune – coruperea pe scară largă a votului prin rețelele lui Ilan Șor – se desfășura discret, așa cum s-a confirmat ulterior, cu puțin timp înainte de alegeri.
Un sentiment similar mă încearcă și în situația actuală. Înainte de alegeri, toată atenția mass-media și a autorităților s-a concentrat asupra lui George Simion și a presupuselor sale legături cu Moscova, în timp ce un agent de influență rus mult mai periculos și mai toxic decât Simion își desfășura campania din umbră, atât online, cât și offline, fără a fi deranjat de nimeni. Rezultatul l-am văzut clar aseară: pionul principal al Rusiei, Calin Georgescu, a devenit candidatul cu cel mai mare număr de voturi în primul tur. Sentimentul pe care l-am avut a fost de fapt cel al unei lovituri de stat – o încercare clandestină de a prelua puterea într-un stat NATO prin intermediul războiului informațional, nu prin tancuri sau invazie militară.
Acesta este momentul în care ne aflăm acum, și trebuie să înțelegem bine că ceea ce s-a întâmplat nu este „politică obișnuită”, ci o acțiune deliberată menită să decupleze România de la spațiul transatlantic. Nu sunt singurul care avertizează asupra acestui pericol – chiar liderii AUR au confirmat astăzi că motivul separării lor de Călin Georgescu în 2022 a fost diferența de viziune privind viitorul relațiilor României cu NATO și UE: liderii AUR susțineau păstrarea acestor relații, în timp ce Georgescu dorea distrugerea lor. Singurul beneficiar al unei asemenea operațiuni este evident Rusia, nu Romania.
Contează mai puțin dacă Georgescu a acționat în colaborare directă cu Kremlinul sau nu – efectul este același și trebuie tratat ca atare. Repet, pentru a fi cât se poate de clar: Ceea ce s-a întâmplat aseară este promovarea în prima poziție la alegerile prezidențiale a unui agent de influență rus, admirator declarat al dictatorului de la Kremlin, care urmărește scoaterea României din NATO și UE. Acest lucru nu poate și nu trebuie să fie lăsat să se întâmple si prin urmare este necesar ca această situație să fie tratată drept o amenințare directă la adresa securității naționale.
Evident, România este un stat democratic și nu poate opera cu măsuri tipice dictaturii rusești. Având în vedere miza enormă a ceea ce ar putea însemna o eventuală președinție a lui Călin Georgescu, este esențial ca autoritățile statului român, inclusiv la nivelul CSAT, să examineze foarte atent o serie de elemente care sugerează o vulnerabilitate extraordinară a statului român în fața acțiunilor unor agenți de influență ruși. Deși virulența acestor acțiuni era vizibilă de ceva timp, până acum nu li s-a acordat atenția necesară.
- Care sunt motivele, de exemplu, pentru care dosarul penal deschis în 2022 de Parchetul General împotriva lui Călin Georgescu, după ce acesta l-a glorificat pe Ion Antonescu și pe Corneliu Zelea-Codreanu, a fost tergiversat sau blocat?
- Ce legături există între Călin Georgescu și grupul de intelectuali și ofițeri în rezervă care, în luna martie a acestui an, au cerut intervenția Kremlinului „salvarea României de regimul politic iudeo-euro-atlantic”?
- În ce măsură autoritățile române monitorizează mișcările de extremă dreapta din România? Ce măsuri legale au fost întreprinse pentru a le neutraliza și în ce proporție aceste facțiuni au legături directe sau indirecte cu agenți ai Kremlinului?
Răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale pentru a înțelege atât rolul lui Călin Georgescu, cât și al grupului mai larg din care face parte, în raport cu amenințarea pe care o reprezintă pentru securitatea națională. Intrarea acestui agent de influență rus în primul tur al alegerilor a adus deja prejudicii majore poziției internaționale a României. Accederea sa la cea mai înaltă funcție în stat ar putea anula toate eforturile depuse de generații de români, după Revoluția din 1989, pentru a trăi liberi, suverani și protejați de influența distructivă a Rusiei.
Am vorbit înainte de alegeri despre Călin Georgescu, despre care spuneați că a crescut practic sub radarul mainstream. Acum, după vot, care credeți ca a fost rolul acestuia? Este creația unor tehnologi politici?
Aceste tehnici există și sunt folosite pe scară largă de multe companii datorită eficienței lor. Problema cu aceste tehnologii este că sunt de tip dual-use: ele pot fi folosite atât cu scop comercial, cum ar fi convingerea unei audiențe online să cumpere un anumit produs, cât și pentru influențarea votului politic într-o anumită direcție. Aș dori să menționez pe scurt trei dintre aceste tehnici care cred ca au fost folosite în mod combinat de Georgescu.
Mesaje politice micro-direcționate: Algoritmul TikTok analizează comportamentul utilizatorilor, preferințele și interacțiunile lor pentru a oferi conținut personalizat. Această tehnică este frecvent folosită în campanii comerciale pentru a crea mesaje adaptate unor grupuri demografice, cu scopul de a le determina să cumpere anumite produse. Însă, aceeași tehnică poate fi folosită și în scopuri politice. Prin transmiterea de mesaje politice foarte personalizate (care iau în considerare preferințele unice ale fiecăruia, de aici ideea de micro-targeting) către utilizatori — de exemplu, mesaje anti-sistem tailorate pentru diferite grupuri din diaspora sau mesaje cu teme religioase adaptate individual pentru persoane mai în vârstă — astfel de campanii pot influența intențiile de vot în mod subtil și eficient. Ne amintim cu toti ca o astfel de strategie a fost folosita de Cambridge Analytica, in timpul referendumului Brexit din iunie 2016.
Astroturfing sunt campanii de influență coordonate care generează iluzia unui sprijin masiv online, prin postări realizate de influenceri sau boți. Algoritmii TikTok amplifică conținutul viral, ceea ce poate fi exploatat prin inundarea platformei cu mesaje ce sprijină un anumit candidat sau o anumită agendă. Utilizatorii expuși frecvent la astfel de mesaje percep sprijinul ca fiind organic, ceea ce crește credibilitatea unui candidat sau a unei poziții politice și poate influența deciziile de vot. Un exemplu nefericit de astroturfing a fost cel folosit de Rusia pentru discreditarea internațională a lui Alexei Navalnîi, în 2021. Amnesty International a fost „bombardată” cu reclamații care evidențiau comentariile xenofobe din trecut ale lui Navalnîi, ceea ce a dus la retragerea statutului său de „prizonier de conștiință”.
Modelarea discursului (issue framing) prin provocări virale este menită de a crea trenduri legate de subiecte-cheie ale campaniei. Algoritmul TikTok amplifică acest tip de conținut participativ, cum ar fi hashtag-uri, transformându-le într-o metodă eficientă de influențare a discursurilor publice. Prin încorporarea mesajelor politice în tendințe virale, campaniile pot modela percepțiile publicului asupra unor subiecte importante fără a părea explicit politice. Această tehnică este mentionata de articolul G4Media, care i-a permis lui Goergescu sa adune zeci de mii de urmăritori și sute de mii de vizualizări.
Cum spuneam, toate aceste metode sunt dual-use, ceea ce complică interzicerea lor prin mijloace legale. Este însă extrem de important ca autoritățile române să înțeleagă gravitatea acestor practici și să ia măsuri pentru a le preveni. Acestea sunt cazuri de manipulare și corupție politică mult mai grave decât cele legate de celebrele incidente cu pungile de făină și ulei din trecut. Orice alegeri în care rezultatele au fost viciate de acești algoritmi ar trebui invalidate.
Ar mai fi însă ceva de adăugat: Georgescu a câștigat foarte bine atât în mediul urban și diaspora, cât și în zonele rurale, unde accesul la TikTok sau nivelul său de popularitate sunt limitate. În mediul rural, succesul lui Georgescu nu poate fi explicat doar prin metodele de manipulare algoritmică de pe TikTok, ci și prin intermediul „rețelelor de rețele,” formate în mare parte prin legături cu mutiple comunitati religioase, construite din timp. Cine l-a sprijinit și cum ar fi bine de aflat, având în vedere că o persoană cu o agendă politică atât de agresivă și cu o admirație obsesiva față de criminali precum Zelea Codreanu și Antonescu urmărește, fără îndoială, politizarea și radicalizarea religioasă a grupurilor cu care interacționează.
Discursul său religios, de o simplitate și vacuitate șocantă (vezi afirmații precum „apa trebuie să fie gratuită pentru că vine de la Dumnezeu și nimeni nu poate taxa pe Dumnezeu”), are evident rolul de a-i spori credibilitatea morală în fața grupurilor-țintă.
Totuși, bazinul electoral care a dat un vot candidaților extremiști, cu nuanțele de rigoare, nu este mic. Cum vedeți matematica pentru legislative?
Turul 2 va fi extrem de dificil – să nu ne facem iluzii. Georgescu este acum pe val și va beneficia de toată atenția mediatică, ceea ce îi va permite să-și promoveze ideile pe larg. Ceea ce este însă esențial este ca toți liderii de partide (PSD, PNL, UDMR, FD) să se unească în spatele candidatului USR. Exact cum am fi făcut cu toții, fără îndoială, dacă domnul Ciolacu ar fi intrat în turul 2, liderii PSD trebuie să demonstreze suficientă maturitate politică, nu doar prin semnalarea sprijinului, ci și prin mobilizarea efectivă a electoratului lor împotriva lui Georgescu. Totuși, acest lucru probabil nu va fi suficient.
Este nevoie de o mobilizare masivă a celor care, altfel, ar prefera să nu iasă la vot, în special a celor dezamăgiți de prestația președintelui Iohannis. A refuza să votezi și să sprijini candidatul pro-european nu este un vot împotriva lui Iohannis, ci un act de auto-flagelare care riscă să complice situația pentru fiecare dintre noi. Acest lucru ar pune România într-o poziție extrem de vulnerabilă, scoțând-o din zona de securitate europeană și oferind-o pe tavă ca victimă și posibilă colonie a imperiului rusesc. Va conta foarte mult și modul în care Elena Lasconi va reacționa.
Un atuu important al lui Georgescu este imaginea sa de figură nouă în politică, simbolizând o persoană ruptă de sistem. Lasconi, deși nici ea nu este foarte atașată de actuala clasă politică, ar putea deveni o voce si mai credibilă, dacă va reuși să promoveze figuri noi de încredere în jurul său. Acest lucru ar putea recâștiga o parte dintre tinerii și diaspora care au fost seduși în primul tur de algoritmul TikTok folosit de Georgescu. O altă comunitate extrem de importantă de mobilizat este diaspora cetățenilor din Republica Moldova cu pașaport românesc. Aceștia au votat masiv pentru Maia Sandu în alegerile de peste Prut și ar putea face același lucru pentru România.
Nietzsche spunea, dacă îmi amintesc bine: „Când privești mult timp în abis, abisul privește și el în tine.” Exact aici ne aflăm acum. Cu Georgescu, un fanatic religios controlat de Kremlin, se deschide un abis politic sumbru pentru România. Vom avea capacitatea să îl evităm pe 8 decembrie? Sper că da. Altfel, ne-am bate complet joc de tot ce s-a construit bine în România în ultimii 35 de ani.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech