Toni Greblă a fost votat de plenul reunit al Parlamentului în funcția de președinte al Autorităţii Electorale Permanente, pentru un mandat de opt ani.
Toni Greblă este în prezent prefect al Capitalei.
El a a primit 251 de voturi favorabile și 110 „contra”.
Cine este Toni Greblă - de la parlamentar PSD, la secretar general al Guvernului Dăncilă, via CCR și DNA
Toni Greblă a fost deputat PSD între anii 2008 și 2012. Ulterior, a devenit senator. În 2013 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României (CCR).
A demisionat, însă, în 2015 după ce a fost pus sub acuzare de DNA pentru fapte de corupție. Mai exact, procurorii susțineau că a primit mai multe foloase de la oameni de afaceri. Spre exemplu, procurorii spuneau că de la Ion Bîrcină Greblă a primit foloase de peste 100.000 de euro.
Iar în schimbul bunurilor Greblă ar fi promis că va interveni pe lângă funcționari și alți angajați ai statului pentru a grăbi eliberarea unor documente. În baza acestor documente, lui Bîrcină i-ar fi fost mai ușor să încheie contracte cu statul.
Totodată, Greblă era acuzat că a primit de la omul de afaceri Mihai Prundariu foloase de peste 480.000 de lei.
Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat însă definitiv pe Toni Greblă.
Greblă a fost timp de un an și o lună, începând din septembrie 2018, secretar general al Guvernului Dancilă. În vara lui 2020 a fost numit președinte al Secției de drept public a Consiliului Legislativ al Parlamentului.
"PSD se pregătește să captureze cea mai importantă instituție pentru democrația din România”
În timpul dezbaterilor de azi din Parlament, senatorul USR Radu Mihail a declarat că „PSD se pregătește să captureze cea mai importantă instituție pentru alegerile, pentru democrația din România, cu mâna PNL”.
„Încă o dată, pentru a nu știu câta oară, PNL ne arată și arată românilor că nu este decât un accesoriu insignifiant la PSD. PNL este brelocul PSD, pentru că se pregătește să dea un vot, astăzi, unui politruc PSD”, a spus Mihail, citat de Mediafax.
La rândul său, Ludovic Orban, liderul Forța Dreptei, a criticat AEP că nu organizează alegeri în localitățile care nu mai au primari.
„Mă adresez în special celor care mi-au fost colegi și care au fost alături de mine în campanie, spunând de dimineață până seară: Votaţi PNL! Scăpați de PSD! În România, avem de-a face cu un stat capturat aproape în integralitate de reprezentanții PSD, de la Curtea Constituțională, la Curtea de Conturi, de la Consiliul Legislativ, condus de fostul coleg PSD care măcelărea Codurile Penale, Legile Justiției (..) până la Avocatul Poporului, de la ANRE până la ANCOM”, a spus Orban.
În cursa pentru postul de președinte al Autorităţii Electorale Permanente au intrat Toni Greblă, propunerea PSD, UDMR și minorități naționale, Cristian Preda din partea USR şi Iulia Andreea Băbeanu, din partea AUR.
Candidatul AUR, Iulia Andreea Băbeanu, a primit 37 de voturi pentru şi 324 de voturi împotrivă, iar candidatul USR, Cristian Preda, a primit 73 de voturi pentru şi 288 de voturi împotrivă, transmite News.ro.
Conducerea Parlamentului a decis, pe 7 martie, reluarea procedurii privind alegerea preşedintelui AEP.
Chestionat dacă social-democraţii îl mai susţin pe Toni Greblă pentru conducerea acestei instituţii, Ciolacu a replicat: „Toni Greblă a fost audiat în Parlament, a fost trecut, este pe lista de vot. Nu pot să iau un drept al cuiva”.
USR l-a propus, pe 15 martie, pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) pe Cristian Preda, profesor de știință politică și decanul Facultății de Științe Politice a Universității București.
Convocate din nou, comisiile parlamentare juridice i-au avizat favorabil pentru această funcţie pe Toni Greblă, din partea PSD, Iulia Andreea Băbeanu, propunerea AUR, şi pe Cristian Preda, propus de USR.
Vine 2024, anul super-electoral
Aşadar, PSD şi-a securizat funcţia la AEP înainte de anul super-electoral 2024, care are patru tipuri de alegeri.
În plus, AEP are şi funcţia de control pe felul în care partidele politice cheltuie banii din subvenţia de la stat, care este foarte consistentă.
Funcţia de preşedinte al AEP a fost vacantată după ce Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două Camere ale Parlamentului demisia sa, după ce Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul în cazul său, acuzându-l de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.