SUA: 1-0 pentru democraţie

SUA: 1-0 pentru democraţie

Este un paradox: Democraţia americană s-a dovedit viabilă. Şi totuşi, după luarea cu asalt a Capitoliului de către trumpişti, ea nu va mai putea servi, mai ales în afara SUA, ca model. O analiză semnată de Miodrag Soric.

Democraţia americană a supravieţuit preşedintelui Donald Trump; ceea ce nu a supravieţuit este imaginea lumii asupra democraţiei SUA”, constată, în dialog la DW, cunoscutul politolog bulgar Ivan Krastev, analizând luarea cu asalt de către suţinătorii lui Trump a clădirii Capitoliului.

Mai pot deci servi Statele Unite ca model al democraţiei pentru alte popoare? Răspunsul diferă puternic de la naţiune la naţiune. În Rusia, de pildă, SUA au devenit, după prăbuşirea fostei URSS, un fel de ideal în ce priveşte democraţia. „Atunci, SUA au fost marele nostru model”, explică Alexander Baunov de la Carnegie Center din Moscova pentru DW. 

La începutul anilor ’90, mulţi ruşi credeau că în SUA totul era mai bine decât la Moscova. Cu anii, au sporit îndoielile cu privire la modelul SUA, „chiar şi în rândul forţelor liberale”, mai spune expertul think-tank-ului, care s-a aflat la un moment dat şi în slujba Ministerului de Externe al Rusiei.

Odată cu alegerea preşedintelui Donald Trump a început să pălească imaginea SUA ca model al democraţiei. Kremlinul şi-a văzut confirmată părerea, potrivit căreia Statele Unite nu pot servi altor naţiuni drept model. Pătrunderea cu forţa în Capitoliu de către suporterii lui Trump, apreciază Baunov, a întărit ca atare imaginea negativă pe care mulţi ruşi o au faţă de americani. O imagine născută şi în urma „dubioaselor” intervenţii militare americane în lume.

„Instituţiile rezistă”

Cu totul altfel vede lucrurile Peter Ammon, fost secretar de stat în Ministerul de Externe şi, din 2011 şi până în 2014, ambasador al Germaniei în SUA. Şi el este, ce-i drept, şocat de atacul asupra simbolurilor democraţiei americane, dar decisiv i se pare cum va evolua în final „bătălia”. 

„Instituţiile democratice, vechi de peste 200 de ani, s-au dovedit viabile”, consideră Ammon, în dialog la DW. În definitiv, Congresul SUA a decis recunoaşterea victoriei la urne a democratului Joe Biden. „Instituţiile au rezistat atacului”, conchide diplomatul german. 

SUA rămân, în opinia sa, „fundamentul lumii apusene”. Pretutindeni în lume, observă Ammon, creşte numărul regimurilor autoritare. Imaginile de la luarea cu asalt a Capitoliului vor marca mandatul noului preşedinte Biden, estimează fostul ambasador german la Washington. Conflictul dintre diferitele categorii sociale s-a amplificat. 

Polarizarea societăţii americane existase şi înaintea alegerii lui Donald Trump, e de părere deputata Dagmar Freitag. Politiciana social-democrată este, în Bundestag, o bună cunoscătoare a realităţii americane. Alegerea lui Trump, la vremea respectivă, a fost expresia nemulţumirii oamenilor faţă de clasa politică, apreciază ea. 

Democraţia „nu a eşuat”

Preşedintele a condus ţara spre buza prăpastiei. Imaginile de la atacul asupra clădirii Capitoliului vor rămâne întipărite în memoria a milioane de oameni, consideră social-democrata germană, vorbind de „eşuarea instituţiilor statului”.

Va fi greu pentru SUA „să rămână o naţiune cu statut de lider în lume şi întruchiparea valorilor democratice”, spune Dagmar Freitag. Şi pentru a fi apreciate din nou drept model, SUA vor trebui să depună eforturi considerabile. 

În pofida tuturor criticilor, Britta Waldschmidt-Nelson, profesor pentru istoria spaţiului cultural european şi transatlantic la Universitatea din Augsburg, avertizează faţă de aprecierea că am asista la „eşecul modelului occidental în materie de democraţie”. Exact invers crede experta în politica americană că e cazul. 

Căci, în cele din urmă, democraţia americană şi instituţiile ei s-au dovedit solide şi victoria lui Biden a fost confirmată oficial. „Democraţia a rezistat şi puternicelor atacuri ale populiştilor, precum şi mulţimii dezlănţuite”, concluzionează Waldschmidt-Nelson. Un pericol însă rămâne. Anume ca mulţi americani să-şi piardă încrederea în funcţionarea propriului sistem. 

Miodrag Soric, redactor DW