Plenul Senatului, reunit în regim de urgenţă, după votul de joi din Camera Deputaţilor, a respins definitiv cele trei proiecte de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, depuse de doi parlamentari din grupul UDMR.
Propunerea legislativă privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc a fost respinsă cu 104 voturi pentru şi opt voturi împotrivă, iar proiectul de act normativ privind statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România, cu 101 voturi pentru şi opt împotrivă.
Legea cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale a fost respinsă cu 102 voturi pentru şi opt contra.
Joi, plenul Camerei Deputaţilor a respins, într-o şedinţă cu multe acuzații grave, cele trei proiecte.
Ce propuneau proiectele
Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc prevedea „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român", stabilind limitele teritoriului acestui ţinut.
Proiectul de act normativ privind Statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România propunea constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone, care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementa condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului, necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale.
Cea de-a treia propunere - „Lege Cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale" - prevedea constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.