Grupul de la Vişegrad format din Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia pare să fie divizat. Cehia şi Slovacia se alătură celorlalte democraţii liberale din UE, în timp ce Ungaria şi Polonia se îndreaptă în direcţia opusă.
Grupul de la Vişegrad format din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia este cunoscut sub numele de V4, dar se transformă într-un V2+2. În timp ce Ungaria şi Polonia au luat mai multe măsuri în ultimii ani ce le-au îndepărtat de curentul principal al Uniunii Europene, Cehia şi Slovacia au făcut reforme şi sunt văzute drept democraţii liberale în UE.
Divizarea a fost evidenţiată de ministrul ceh al Afacerilor Uniunii Europene, Mikuláš Bek, săptămâna aceasta. „Ungaria şi Polonia se află în prezent într-o dispută serioasă cu restul UE, în timp ce Slovacia şi Cehia nu sunt pe aceeaşi notă”, a declarat noul ministru.
Cele patru state încă nu abandonează Vişegradul, fondat în 1991, când ţările au ieşit din comunism şi au căutat să adere la NATO şi UE, ci doar se află pe traiectorii diferite. Statele membre încă au puncte de vedere comune cu privire la probleme precum lupta împotriva reformelor pachetului de mobilitate pe care le consideră că subminează companiile de logistică din Europa Centrală, făcând eforturi ca UE să extindă libertatea serviciilor şi susţin un tratament favorabil al energiei nucleare. Dar acum există multe lucruri care le dezbină: de la politicile faţă de Rusia şi China până la legarea plăţii fondurilor UE de statul de drept, scrie POLITICO.
„Există o divergenţă politică şi culturală tot mai mare între aceste ţări”, a spus Eugeniusz Smolar, membru al consiliului de administraţie al Centrului pentru Relaţii Internaţionale din Varşovia. „Există zone comune, dar orice dragoste a dispărut de mult”.
Motivul principal este o schimbare de ton de la Bratislava şi Praga. Prim-ministrul slovac Eduard Heger a preluat puterea anul trecut, lucru ce a dus la o ruptură cu guvernele populiste din trecutul recent. Acest lucru a făcut ca Slovacia să fie izolată la Vişegrad până când prim-ministrul ceh Petr Fiala a preluat mandatul la sfârşitul anului trecut, promiţând o trecere spre Occident.
„A fost o mare încurajare pentru mine personal să văd rezultatele alegerilor parlamentare din Cehia”, a declarat ministrul slovac al Mediului, Ján Budaj, pentru POLITICO. „Acum, şansele s-au schimbat la doi împotriva doi”.
Marea ruptură este asupra statului de drept. „Slovacia şi acum cehii sunt în altă parte în comparaţie cu Ungaria şi Polonia când vine vorba de statul de drept, ambele administraţii au un interes foarte puternic să consolideze, nu să submineze UE”, a spus un oficial slovac.
Atât pentru Varşovia, cât şi pentru Budapesta, cooperarea Visegrad a servit ca un instrument diplomatic important într-un moment în care cele două capitale sunt din ce în ce mai izolate. Chiar dacă Budapesta şi Varşovia au o alianţă strânsă împotriva eforturilor UE de a le penaliza pentru că au luat măsuri anti-democratice, politicile lor faţă de Rusia sunt foarte diferite. Guvernul naţionalist al Poloniei vede Rusia ca pe o ameninţare, în timp ce Orbán a întreţinut o relaţie strânsă cu Kremlinul.
„Semnificaţia cooperării la nivelul V4 este slăbită. Totuşi, acest lucru se poate schimba după alegerile din ambele ţări, poate de anul acesta în cazul Ungariei”, a spus Bek. Până când se va întâmpla acest lucru, divizarea Grupului este vizibilă. „Deja de câţiva ani, unele ţări au văzut acest grup ca V2+V2”, a spus un oficial ceh, adăugând că acum „ne aflăm practic în extreme opuse”.