Revocarea Ancăi Dragu de la șefia Senatului ajunge pe masa CCR. Va pierde Florin Cîțu funcția abia obținută?

Revocarea Ancăi Dragu de la șefia Senatului ajunge pe masa CCR. Va pierde Florin Cîțu funcția abia obținută?

Anca Dragu (USR) a fost revocată marți din funcția de președinte al Senatului printr-o procedură controversată, asumată de noua coaliție PNL-PSD-UDMR, motiv pentru care USR a decis să atace hotărârea Senatului la Curtea Constituțională.

Articolul 64 din Constituție prevede că ”Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor”, dar regulamentele celor două camere au prevăzut inițial și posibilitatea revocării acestora, în anumite condiții.

În 2005, în timpul unei alte bătălii politice, Curtea Constituțională a fost sesizată și a anulat prevederile respective din regulamente (Decizia 601), iar, timp de 16 ani, Senatul României nu s-a învrednicit să repare ce era de reparat, preferând să lase un loc gol, care să permită tot felul de interpretări și jocuri de culise. Rând pe rând s-a încercat (și uneori s-a reușit) schimbarea președintelui Senatului, că a fost vorba de Vasile Blaga, Mircea Geoană sau de Teodor Meleșcanu.

Mai harnici au fost deputații, care și-au actualizat regulamentul în acord cu decizia CCR 601/2005. Astfel, conform art.26, președintele Camerei Deputaților își poate pierde automat mandatul în anumite condiții (de exemplu, când trece la un alt grup parlamentar) și poate fi chiar revocat, dar ”propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus și căruia îi aparține funcția de președinte al Camerei Deputaților”.

ADVERTISING

La Senat, în schimb, lucrurile sunt lăsate la bunul plac al majorității vremelnice, prin urmare, va fi important de văzut ce va decide acum CCR, mai ales că există destule precedente în care Curtea s-a exprimat. De exemplu, în decizia 25/2020, CCR face mai multe referiri la deciziile sale anterioare date în situații, cum ar fi desemnarea unui candidat din partea altui grup decât cel căruia îi aparține (Teodor Meleșcanu, 2019).

Totuși, revocarea Ancăi Dragu s-a făcut fix după tiparul din 2012, când USL l-a schimbat pe Vasile Blaga cu Crin Antonescu, iar CCR a spus că nu se amestecă.

Pentru că pe site-ul Senatului nu există în acest moment niciun document legat de revocarea Ancăi Dragu (listă de inițiatori, motivare, asumare etc) , l-am contactat pe Dan Ivan (USR), secretar al Biroului Permanent, pentru a afla cum s-a derulat procedura.

Dan Ivan: ”Nu a existat o listă de inițiatori. O să o contestăm la Curtea Constituțională”

dan-ivan
Foto: Facebook / Dan Ivan

”Nu a existat o listă de inițiatori. Eu am solicitat-o personal în Biroul Permanent și au spus că nu există, pentru că revocarea nu a fost făcută în baza Regulamentului și a articolelor din regulament care prevedeau treimea sau jumătatea de inițiatori (pentru că alea au fost declarate neconstituționale) și atunci solicitarea a fost făcută de liderul grupului PNL, Daniel Fenechiu, și de liderul grupului UDMR (unul dintre vicelideri). Ei doi au semnat solicitarea înaintată către Biroul Permanent.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Ei au spus că și dacă acele articole nu sunt constituționale, asta nu înseamnă că nu putem utiliza procedura normală prin care se aprobă orice în Biroul Permanent, respectiv la inițiativa liderilor de grup.

Cumva e forțată interpretarea, normal că noi o să o contestăm la Curtea Constituțională și o să vedem ce spune Curtea.

CCR a spus că cele două articole sunt neconstituționale, dar nu avem ceva în loc. A rămas așa, în aer. Și atunci s-a spus azi în ședința BP că, dacă acea procedură e neconstituțională, asta nu înseamnă că nu poți să faci deloc procedura de revocare, ci o faci prin procedura prin care iei orice altă decizie în BP.

Deja există o inițiativă semnată de senatorii USR și o vom depune în zilele următoare”, a declarat Dan Ivan pentru Spotmedia.ro.

De altfel, într-o conferință de presă ținută alături de colegii săi la puțin timp după revocare, Anca Dragu a subliniat faptul că nu i s-a reproșat nimic din activitatea sa și a citat anumite paragrafe din deciziile CCR, în care se vorbește despre faptul că există riscul de a se ajunge astfel la o ”instabilitate instituțională perpetuă”, prin schimbarea majorităților în Senat, confirmând totodată sesizarea Curții Constituționale.

ADVERTISING

Augustin Zegrean: ”Ce fac ei acum nu are nicio legătură nici cu deciziile Curții, nici cu regulamentele”

Contactat de Spotmedia.ro pentru o opinie de specialist, Augustin Zegrean, fost deputat și președinte al Curții Constituționale, ne-a oferit următorul comentariu:

augustin-zegrean2
Foto: captură TVR

”Articolul 64 din Constituție spune că ”Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni”.

Această dispoziție constituțională a fost adoptată în ideea că președintele Senatului reprezintă structura politică rezultată din alegeri. Nu s-a avut în vedere migrația politică, care se întâmplă acum în România.

Regulamentul Senatului avea acele dispoziții, dar pentru că unora nu le-au convenit (...), a fost sesizată Curtea. CCR a spus, da, poate fi revocat și președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților, dar numai la solicitarea grupului care l-a propus.

Ce fac ei acum nu are nicio legătură nici cu deciziile Curții, nici cu regulamentele.

Regulamentul a fost declarat neconstituțional și de atunci nu a mai fost pus în acord cu textul constituțional. Nu s-a ocupat nimeni și a rămas așa. La Camera Deputaților a existat o comisie de regulament, la Senat nu.

Dacă CCR va spune că nu e bine ce au făcut, nu mai este Florin Cîțu președinte. CCR a mai dat decizii în legătură cu hotărârile Senatului sau ale Camerei Deputaților, uneori a admis sesizările, alteori le-a respins. Când a admis sesizările, hotărârile au fost anulate. Sunt decizii și în legătură cu alte numiri în funcții, este practică suficientă pentru ca CCR să dea o decizie corectă sau măcar conformă cu practica”, ne-a declarat Augustin Zegrean.

Ce a decis CCR până acum

Iată câteva paragrafe din Decizia 601/2005:

  • ”Statutul preşedintelui Senatului, distinct de statutul celorlalţi membri ai Biroului Permanent, implică un plus de exigenţă în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea mandatului. Curtea Constituţională reţine în acest sens că orice reglementare care ar face posibilă revocarea preşedintelui Senatului ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri, ar fi de natură să creeze o instabilitate instituţională perpetuă, contrară voinţei electoratului care a definit configuraţia politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral şi interesele cetăţenilor pe care Parlamentul îi reprezintă”.
  • ”În  virtutea  configuraţiei  politice izvorâte  din  voinţa  corpului electoral se desemnează  şi preşedintele Senatului  şi preşedintele Camerei Deputaţilor.  Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.
  • Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul  la funcţia de preşedinte,  dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice.”
  • În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce  întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul Permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant.

    Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea  aplicată  preşedintelui  Senatului,  revocat  din  funcţie,  să  se  extindă  asupra grupului  parlamentar care a propus  alegerea  lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv”.

Aceste argumente sunt reluate și în motivarea deciziei 25 / 2020, în care se vorbește în plus despre situații speciale, cum ar fi dizolvarea grupului care a propus președintele Senatului, neaplicabile însă situației de față, a revocării Ancăi Dragu.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇