Premierul Marcel Ciolacu i-a solicitat ministrului Sănătății, în debutul ședinței de guvern de joia trecută, 3 august, „schimbări profunde” la Casa de Sănătate (CNAS), sugerând chiar desființarea acesteia și înlocuirea cu o structură nouă.
Alexandru Rafila a declarat ulterior că nu s-a luat o decizie definitivă pe acest subiect, dar există deja trei scenarii de lucru privind viitorul Casei.
CNAS a devenit de câteva luni una dintre țintele predilecte ale premierului, iar președintele confederației Blocul Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, interpretează aceste ultime preocupări ca pe un preludiu al instituirii controlului politic total asupra Casei.
Miza mișcării? Bugetul de aproape 11 miliarde de euro al CNAS, explică liderul sindical.
“Probabil urmează ultima lovitură dată Casei, care acum mai are pusee de autonomie. O vor transforma într-o anexă a Ministerului Sănătății, subordonată total politicului”, a explicat Dumitru Costin, pentru Curs de Guvernare.
Demn de menționat este că CNAS are conducere interimară de 2 ani și că, potrivit împărțelii de la rotativă, postul cade în zona de influență a PNL, favoritul pentru președinția CNAS fiind Andrei Baciu, actualmente secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Premierul a cerut o structură nouă, ministrul Rafila neagă că ar fi vorba despre desființare
„Domnule ministru (Alexandru Rafila – n.red.), profit de ocazie să vă solicit să începem să facem schimbări profunde și la nivelul Casei Naționale de Sănătate. Cred că este nevoie de o structură nouă și mai ales de un nou mod de lucru, bazat în primul rând pe eficiență și responsabilitate față de banii contribuabililor”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern de joi.
Alexandru Rafila a negat vineri că ar fi vorba despre desființarea Casei: „Am auzit afirmaţia domnului prim ministru. Am văzut că în presă a apărut cu totul altceva. Eu nu am auzit niciun moment despre desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”.
El recunoaște însă că i s-a cerut o soluție legată de CNAS și spune că are deja câteva variante pentru reorganizarea acesteia.
„Discutăm despre chestiuni de principiu, nu discutăm despre amănunte. Ieri mi-a cerut soluţie public. Noi avem pregătite diverse variante şi asta este o decizie care necesită multe acte normative şi nu numai asta, ci şi multă muncă şi profesionalism. Este un drum, nu este o decizie”, a explicat Alexandru Rafila.
El s-a referit la Israel, ca la un exemplu ce ar putea fi urmat din România.
Modelul israelian spre care privește ministrul Rafila
„Trebuie să discutăm despre modul de organizare a serviciilor sau de decontare a serviciilor și opinia mea este că întotdeauna concurența este binevenită. De exemplu, în Israel există patru case de asigurări de sănătate – toate sunt publice, să ne înțelegem, nu sunt case private.
O astfel de situație concurențială poate duce la îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Dar, repet, discutăm de chestiuni de principiu, nu discutăm încă despre amănunte”, a explicat ministrul Sănătății.
Rezidenții din Israel pot alege unul dintre cele patru planuri de sănătate (Clalit, Leumit, Maccabi și Meuhedet), indiferent de vârstă, afecțiuni preexistente și stare de sănătate. Planurile oferă obligatoriu pachete de servicii de bază identice, însă disponibilitatea acestor servicii poate diferi în funcție de locație.
Potrivit Biroului Central de Statistică din Israel, proporția cheltuielilor private în cheltuielile totale de sănătate este de 50,2%, ceea ce o face una dintre cele mai mari rate din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„Tendința este clară și consecventă, rezultată dintr-o erodare a resurselor sistemului public de sănătate”, conform Administraţiei Comerţului Internaţional (A.C.I.), din cadrul Departamentului pentru Comerţ al SUA. Cheltuielile private sunt compuse din plăți pentru stomatologie (nu sunt incluse în coșul de sănătate de bază), asigurări de sănătate suplimentare, îngrijire privată, achiziții de medicamente, plăți deductibile și achiziții de echipamente medicale.
Israelul tocmai trece acum printr-o reformă ce încearcă să elimine dublarea serviciilor oferite de asigurători.
Citeşte integral analiza O miză de 11 mld. euro: reorganizarea / refacerea din temelii a CNAS. Modelul israelian. Liderul BNS: Se încearcă instituirea controlului total asupra Casei pe Curs de Guvernare