Radu Mihaiu, 43 de ani, este la bază un programator care, după ce a construit o afacere de succes, a decis să se implice și să își folosească experiența, candidând la Primăria Sectorului 2 din București.
În campania electorală a avut de trecut peste mai multe provocări, una dintre ele a fost să convingă măcar o parte dintre alegătorii PSD că voturile nu sunt o marfă care se tranzacționează ca la piață.
Iată cele mai importante declarații acordate SpotMedia.ro de Radu Mihaiu, candidat PNL-USR-PLUS la Primăria Sector 2:
- Vreau să fac o gară care va permite trenurilor de la Gara de Nord, dar și de la Gara Obor să transporte cetățenii din sectoarele 1 și 2 către Pipera.
- Aș vrea să ies din obiceiul politicienilor de a propune lucruri care se pot face doar în primul an sau doar în primul mandat.
- Trebuie să încercăm să reducem dependența de mașină. Pentru a reuși acest fapt, trebuie să le oferim bucureștenilor variante.
- Cea mai importantă luptă pe care o avem de dus este nu împotriva unui contracandidat sau a altuia, ci împotriva PSD-ismului, împotriva hoților din primărie, împotriva clanurilor, grupurilor de interese, rețelelor de sifonat bani.
- Ce le transmit oamenilor care votează în continuare PSD-ismul este că, odată ce va fi dreapta la putere, dreapta va genera prosperitate. Dreapta generează prosperitate pentru toți, nu doar pentru unii.
- Administrațiile PSD-iste, de multe ori, au probleme la achiziții, au probleme la selectarea celor cu care lucrează și având aceste probleme Comisia Europeană nu mai rambursează banii.
Aș vrea să vă întreb de ce ne aflăm aici? Să le spunem celor care ne privesc faptul că suntem la granița Bucureștiului cu comuna Voluntari, la bariera Petricani. Dumneavoastră ați dorit să realizăm acest interviu în acest loc.
Suntem la bariera Petricani, acolo unde zeci de mii de bucureșteni își petrec diminețile mergând la muncă în Pipera. Aici este unul din proiectele importante pe care le propun în programul meu electoral. Respectiv, o gară. Ce vreau să fac aici este o gară care va permite trenurilor de la Gara de Nord, dar și de la Gara Obor să transporte cetățenii din sectoarele 1 și 2 către Pipera.
Să realizăm așa-numitul traseu feroviar urban. Deci vom merge cu trenul din București în Pipera și o să facem 30 de minute și chiar mai puțin dacă venim din Gara de Nord. De asemenea, odată cu această gară care se poate construi pe bani europeni, vom realiza și un pasaj care va trece pe sub calea ferată, descongestionând astfel traficul de mașini de Șoseaua Petricani către Pipera.
Este mai eficient un pasaj subteran? Până acum s-a vorbit numai despre un pasaj suprateran.
S-a vorbit despre un pasaj suprateran, dar pasajul suprateran e complicat de realizat împreună cu gara.
Dacă vom folosi fonduri europene atât pentru gară, cât și pentru peroane, trebuie să ținem cont că pe aici trece și un tren de viteză, trenul care vine de la Constanța. Este extraordinar de complicat de făcut un pasaj suprateran peste gară. Dacă vrem să facem și o gară, atunci trecerea trebuie realizată cu un pasaj subteran.
Spuneți-mi, vă rog, cât va dura lucrarea? Un termen relativ, că știm că lucrurile sunt relative în România?
Un termen optimist ar fi un mandat, patru ani, dar acesta ar însemna un termen foarte optimist.
Dacă vom câștiga și alegerile parlamentare, ca să putem avea un ministru al Transporturilor cu care să colaborăm foarte bine și un director al CFR cu care, de asemenea, să colaborăm ca să obținem toate avizele, să facem licitația, să ne înțelegem, de asemenea, și cu Primăria Capitalei, probabil, ar putea să dureze patru ani. Dacă nu, să zic, într-o varianta mai realistă - două mandate, adică opt ani.
Trebuie să avem în minte cum se va dezvolta orașul și nu putem să ne gândim doar pe un termen de doi ani sau de trei ani.
Radu Mihaiu
E un proiect destul de mare, de ce l-ați pus în programul politic?
Este un proiect mare. Aș vrea să ies din obiceiul politicienilor de a propune lucruri care se pot face doar în primul an sau doar în primul mandat.
Avem nevoie să ne gândim, să avem o viziune de dezvoltare a Bucureștiului și a Sectorului 2 și din punctul meu de vedere în zona Gara Obor se vor dezvolta cartiere de case și de blocuri.
Vor fi mii de familii care se vor muta acolo și vor avea nevoie să se deplaseze cumva la locul de muncă. Una din soluțiile propuse este acest transport feroviar urban care ar putea să rezolve plecarea din acea zona către Pipera.
Trebuie să avem în minte cum se va dezvoltă orașul și nu putem să ne gândim doar pe un termen de doi ani sau de trei ani.
Trebuie să încercăm să reducem dependența de mașină. Trenul, transportul feroviar urban reprezintă una dintre aceste soluții. Cu siguranță oamenii vor prefera să meargă comod, cu trenul, 30 de minute din zona Obor decât să-și ia mașină și să stea în aglomerație.
Radu Mihaiu
După cum se vede acum, traficul este extrem de redus pentru ora 5 după-amiază, atunci când realizăm acest interviu. Sunt puțini cei care lucrează în Pipera, cei mai mulți, probabil, muncesc de acasă din cauza epidemiei.
Știți foarte bine cum arăta această zonă în urmă cu un an, în condiții de viață normale. Credeți că acest proiect va duce cu adevărat la o fluidizare a traficului sau complică și mai mult situația?
Cu siguranță e un proiect care va duce la fluidizarea traficului. Este prevăzut și în planul de mobilitate urbană durabilă. E una dintre soluțiile pentru ieșirea din București și, de asemenea, pentru dezvoltarea transportului alternativ.
Trebuie să încercăm să reducem dependența de mașină. Pentru a reuși acest fapt, trebuie să le oferim bucureștenilor variante. Trenul, transportul feroviar urban reprezintă una dintre aceste soluții.
Cu siguranță oamenii vor prefera să meargă comod, cu trenul, 30 de minute din zona Obor, decât să-și ia mașină și să stea în aglomerație. Aceasta e una dintre soluțiile pentru fluidizarea traficului.
Da, de la lucrările de infrastructură și de trafic să ne întoarcem un pic la politică și să vă întreb care este principalul dumneavoastră contracandidat în acest moment, cu o săptămână înainte de vot și ce strategie aveți sau ce mesaj transmiteți alegătorilor pentru a avea o șansă să câștigați alegerile?
Sunt doi contracandidați importanți, unul propus de PSD și celălalt propus de un partid, nici nu-i mai știu numele. Cei doi contracandidați (e vorba de Dan Cristian Popescu, PSD, și de fostul primar Neculai Onțanu, Partidul Puterii Umaniste, formațiunea mogulului Dan Voiculescu - n.red.) sunt amândoi reprezentanți ai PSD-ismului.
Sunt amândoi roșii, cum se spune. Sunt amândoi reprezentanți ai felului de a face politică pe care noi nu-l mai vrem. Din punctul meu de vedere, în acest moment, cea mai importantă luptă pe care o avem de dus este nu împotriva unui contracandidat sau a altuia, ci împotriva PSD-ismului, împotriva hoților din primărie, împotriva clanurilor, grupurilor de interese, rețelelor de sifonat bani, iar cei doi contracandidați, amândoi, împart aceste “valori”, își pasează de la unul la altul aceste grupuri de interese.
PSD-iștii nu au încercat niciodată să rezolve cauza pentru care oamenii au ajuns în situații vulnerabile, ci doar să panseze pe ici pe colo, de multe ori acest pansament fiind unul pur electoral.
Radu Mihaiu
Ce vreau să vă întreb, administrația Bucureștiului este dominată de PSD din anul 2008, de 12 ani. De ce credeți că încă există un public care votează PSD și ce transmiteți acestui public astfel încât să-l convingeți într-un fel sau altul că dumneavoastră reprezentați o schimbare în ceea ce privește administrația publică?
PSD-ismul există și a funcționat tot timpul, uitându-se la grupuri de oameni aflați în situații vulnerabile.
PSD-iștii nu au încercat niciodată să rezolve cauza pentru care oamenii au ajuns în situații vulnerabile, ci doar să panseze pe ici pe colo, de multe ori acest pansament fiind unul pur electoral.
Și oamenii aflați în situații vulnerabile i-au răsplătit cu votul lor pentru acest pansament electoral. Au zis: domnule, au făcut ceva și pentru noi. Or fi furat, dar au făcut ceva.
Problema majoră cu acest fel de a gândi este că întotdeauna vom avea pomeni, vom avea chermeze, vom avea festivaluri, vom avea mici cu muștar gratis, dar asta nu ne va scoate din subdezvoltare.
În acest fel nu vom scoate Bucureștiul din subdezvoltare și nu ne va face pe toți să avem un standard de viață mai ridicat.
Ce le transmit oamenilor care votează în continuare PSD-ismul este că, odată ce vom avea dreapta la putere, dreapta va genera prosperitate. Dreapta generează prosperitate pentru toți, nu doar pentru unii.
Vom putea trăi mai bine nu numai într-un an electoral, vom putea trăi cu toții mai bine și noi, și părinții, și copiii noștri.
Toată lumea poate trăi mai bine pentru că vom avea prosperitate. Le-aș spune celor care vor să-l voteze pe unul dintre cei doi PSD-iști că în Consiliul Local al Sectorului 2 va fi cu siguranță o majoritate de dreapta. Va fi și un primar de dreapta, care se va înțelege cu consiliul de dreapta și cu câștigătorul Primăriei Bucureștiului, Nicușor Dan.
Vom putea face treabă și vom putea rezolva toate lucrările de infrastructură și de creștere a nivelului de trai.
În ultima săptămână ați publicat pe pagină dumneavoastră de Facebook mai multe informații legate de grupurile de interese din Sectorul 2. Acolo faceți referire la grupul care controlează Piața Obor, la grupuri care controlează servicii din primărie. Care sunt soluțiile dumneavoastră pentru a reduce influența unor astfel de grupări?
E foarte important să scoatem la iveală și să trimitem acolo unde e de trimis, la parchet, la DNA sau unde o fi cazul toate potlogăriile, toate mizeriile, toate sifonările de bani. Și pentru asta există un instrument care se numește audit și asta este ce am promis că voi face dacă voi ajunge în Primăria Sectorului 2 și sunt convins că voi ajunge.
Voi declanșa un audit cu o firmă reputată, care să arate în ce fel se scurg banii din Primăria Sectorului 2 și se duc către buzunarele reprezentanților unor interese private.
Suspectați că există încălcări ale legii?
Suspectez. Despre unele știu. Am și depus un denunț penal împotriva foștilor conducători și actualilor conducători, împotriva domnului Onțanu, împotriva domnului Toader (actualul primar PSD al Sectorului 2 - n.red.) și împotriva domnului Popescu pentru contractul de salubritate la care au adus 57 de modificări ilegale. Nu o spun eu, o spune Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare.
Au făcut acest abuz în serviciu, vor trebui să explice ei de ce, dar eu cred că au făcut-o tocmai pentru a avantaja operatorul de salubritate și nu pentru a apăra interesele cetățenilor. Sigur, asta va decide instanța, dar ce cred eu este că acesta a fost motivul.
Mulți oameni din aceste situații vulnerabile, atunci când i-am întrebat ce ar vrea de la un nou primar, mi-au spus că ar vrea să le dau bani ca să mă voteze. Așa au fost obișnuiți. Le-am spus că e ilegal.
Radu Mihaiu
Să ne întoarcem la persoanele defavorizate din Sectorul 2. Ați vorbit de ele înainte. Aș vrea să vă întreb, cele mai multe dintre aceste persoane au așteptări de genul stabilitatea locului de muncă sau o creștere a salariului sau acces la un sistem de sănătate care să le rezolve cât de cât problemele. În această zonă ce se poate face la nivel de sector?
Aș reformula puțin pentru că am stat de vorbă foarte mult în stradă cu mulți oameni și problemele nu sunt doar acestea de securitate a locului de muncă sau de acces la educație.
Avem probleme de spațiu locativ. Sunt multe persoane care nu au unde să stea, locuiesc cu forme ilegale, iar primăria nu-i bagă în seamă. Există de asemenea persoane care nu au utilități, sunt zone întregi din Sectorul 2 care nu au utilități, oameni care nu au gaze, oameni care nu au apă, oameni care nu au canalizare.
Acestea sunt persoane aflate într-o situație extraordinar de vulnerabilă și care, din păcate, pot fi momiți cu promisiuni. Unii dintre ei m-au și întrebat ce le ofer ca să mă voteze? Și le-am spus că este ilegal.
Deci dumneavoastră spuneți că o criză în infrastructură a generat o clasă de oameni care sunt extrem de vulnerabili.
Exact.
De ce credeți că nu s-a făcut nimic până acum, v-am spus, de 12 ani PSD domină administrația locală din București?
Păi, cred că PSD ar vrea să țină aceste persoane în situația vulnerabilă pentru că este mai ușor, mai ieftin, pe o rețetă cunoscută să le câștigi votul. Toți oamenii sau mulți oameni din aceste situații vulnerabile, atunci când i-am întrebat ce ar vrea de la un nou primar, mi-au spus că ar vrea să le dau bani ca să mă voteze.
Așa au fost obișnuiți. Au fost obișnuiți că votul este o marfă. Or, votul trebuie să fie mai mult decât o pungă de făină, 50 de lei, 10 lei, nici nu știu cât. Ar trebui să fie pentru binele lor și al copiilor lor.
Mulți dintre oamenii aflați în situații vulnerabile chiar se gândesc la copiii lor. Și atunci una din soluțiile pe care le avem este să dezvoltăm această infrastructură împreună cu Primăria Capitalei.
Și astfel ne întoarcem din nou la fonduri. Probabil că e mult mai ieftin pentru o primărie să nu facă astfel de investiții. De unde veți găsi fondurile necesare pentru a rezolva problemele de infrastructură din sector?
Acum o să spun ca orice politician "din fonduri europene", că tot e foarte la modă atunci când nu știi de unde să iei banii. Dar sunt fonduri europene pentru aceste lucrări de infrastructură pentru București, pentru apă caldă, de exemplu, există fonduri.
Existau fonduri de când am fost la minister în 2016. 176 de milioane de euro pentru termoficare. Acești bani n-au fost accesați și e foarte posibil să-i pierdem. Bucureștiul sigur îi pierde, România posibil să nu-i piardă dacă reușește Guvernul să-i mute către alte orașe. Să-i folosească alte orașe dacă Bucureștiul n-a fost în stare.
Și în noul exercițiu financiar există bani, vor exista bani pentru lucrări de acest fel. Vor exista bani și pentru protecție socială. Există bani de tipul ăsta, sigur, contează cum se semnează un document, e important acordul de parteneriat care este un fel de contract între Guvern și Comisia Europeană, în care decid împreună în ce direcție de dezvoltare se duc banii europeni.
Este important să avem un guvern care știe cum să aloce acești bani și sunt convins că vom avea acest guvern la sfârșitul acestui an și împreună Comisia Europeană și cu administrația locală pot să dezvolte aceste lucrări de infrastructură. Bani sunt mulți.
Dumneavoastră ați lucrat în Ministerul Fondurilor Europene în perioada Guvernului Cioloș. Explicați-ne și nouă, vă rog, de ce Bucureștiul atrage atât de puține fonduri europene. Putem face comparația cu orașele din Transilvania, care în marea lor majoritate sunt un pol de atras fonduri europene, care este situația cu adevărat?
E un mix, incompetență pe de-o parte, bogăția Bucureștiului pe de altă parte, una care are două fațete.
Bogăția Bucureștiului are o fațetă care arată că primăriile, de fapt, de cele mai multe ori, nu știu să acceseze fonduri europene sau nu vor să ia astfel de fonduri, pentru că acolo reprezentanții acestora sunt verificați la sânge și nu pot cheltui banii așa cum vor ei și a doua fațetă este aceea că Bucureștiul e un oraș bogat.
Comisia Europeană consideră zona București-Ilfov o regiune dezvoltată. Spune că avem un PIB pe cap de locuitor similar cu Madrid, cu Berlin și nu mai avem nevoie de fonduri europene pentru a prinde din urmă Europa de Vest, e vorba de așa numitele fonduri de coeziune.
La aceste fonduri au acces toate celelalte regiuni și comunități din țară mai puțin București și Ilfov. Și, atunci, pentru București și Ilfov e nevoie de un grad de cofinanțare mai mare, adică administrația locală trebuie să pună o parte din bani și Comisia Europeană pune restul.
Politicienii care arată un interes pentru cetățeni folosesc fondurile europene pentru că ei își doresc cu adevărat să dezvolte orașele. În București, până acum, nu a fost cazul!
Radu Mihaiu
Bucureștiul are acești bani?
Da, îi are. Bucureștiul are acești bani pentru cofinanțare. Problema majoră este că proiectele acestea sunt complicat de realizat. Comisia verifică dacă ai sifonat bani, dacă ai făcut licitații corecte, dacă lucrurile s-au întâmplat așa cum ai promis, nu l-ai făcut și l-ai lăsat apoi în paragină.
Toate aceste cerințe deranjează administrația curentă, care știe să dea pomeni și știe să facă pansamente electorale pentru comunități vulnerabile. Le este mult mai ușor să facă acest lucru și acesta e unul dintre motivele importante pentru care Bucureștiul nu atrage bani europeni într-o măsură mai mare.
Unu la mână, pentru că are buget și nu simte nevoia să facă proiecte și doi la mână, pentru că este foarte complicat să acceseze fondurile și primarii nu vor să se complice. Ei vor să cheltuie banii pe chermeze, pe rețele de sifonat bani, vor să facă toate nenorocirile pe care știm că le fac.
Să nu uităm că domnul Dragnea a avut probleme de la Comisia Europeană pe astfel de proiecte. Politicienii PSD au băgat la cap că e complicat să iei acești bani și ți se pot întâmplă diverse nenorociri.
Atunci au preferat să nu facă asta în București. Politicienii care arată un interes pentru cetățeni folosesc fondurile europene pentru că ei își doresc cu adevărat să dezvolte orașele. În București, până acum, nu a fost cazul!
Administrația Onțanu, înțeleg că și domnul Popescu este un urmaș al acestei administrații, câte fonduri europene a atras pentru a îmbunătăți calitatea vieții în sector?
Administrațiile PSD-iste, în general, au spus că folosesc fonduri europene în special pentru anvelopări de blocuri. Dar nu le-au folosit, adevărul e că au mințit. Pentru anvelopări au folosit bani de la bugetul de stat și de la bugetul primăriei. Extraordinar de puține au fost anvelopate cu bani europeni.
Administrația PSD-istă a tot reabilitat școli pe bani europeni, prin cofinanțare, dar anul acesta, de exemplu, a tăiat toată finanțarea proprie pentru lucrările de infrastructură la școli, întârziind astfel primirea banilor europeni. Era un proces prin care administrația locală mai întâi cheltuia bani din bugetul local și, apoi, îi recupera de la Comisia Europeană.
Anul acesta nu s-a întâmplat nimic în privința școlilor. Probabil, n-au mai avut bani și au oprit tot. Administrațiile PSD-iste, de multe ori, au probleme la achiziții, au probleme la selectarea celor cu care lucrează și având aceste probleme Comisia Europeană nu mai rambursează banii. Primăriile bucureștene nu au avut absorbție de fonduri europene decât într-un procent extrem de mic, cred că 3% din buget reprezintă venituri de la Bruxelles.
Cum ar putea arată Sectorul 2 dacă într-adevăr am avea o politică de absorbție bine pusă la punct? Dați exemple de câteva proiecte.
Aș începe cu un mic disclaimer, ca să spun așa, sau o mică steluță. Ideea este că de la anul începe un nou exercițiu financiar, cel din perioada 2021-2027. Pe acest nou exercițiu financiar se vor aloca acele multe zeci de miliarde de euro. Intrarea lor în România se va întâmpla începând cu 2022/2023, indiferent de ce va face orice administrație locală.
Tot ce se va întâmpla până atunci pe bani europeni vor fi proiecte deja semnate. Începând cu 2023, însă, pot fi alocați bani pentru digitalizare, un subiect care mie îmi este foarte drag și pentru că acesta poate rezolva toate lucrurile din primărie în care cetățenii mută hârtiile, se duc ei, pe timpul lor, să le plimbe între ghișee în loc ca aceste hârtii să se miște electronic. Se pot anvelopa blocuri, există bani pentru asta.
Există bani pentru refacerea rețelei energetice, dar la Primăria Capitalei, nu la cea de sector. Există bani pentru construirea pistelor de biciclete, pentru amenajare de spații verzi, pentru deșeuri, pentru colectare selectivă a acestora. Există pentru majoritatea priorităților pe care le are orașul.
Mai departe, însă, va trebui să avem un guvern cu înțelepciunea de a le direcționa și de a le debloca cât de repede se poate. Ca să le deblochezi trebuie să lansezi așa numitele apeluri de proiect, adică se pot cheltui bani pe asta, pe asta și pe asta. Momentan avem doar câteva direcții mari.
Primul pas este să avem un guvern care să traseze aceste direcții în care se pot cheltui bani și, apoi, în colaborare cu o administrație locală care să știe să aplice pentru fonduri europene și să le atragă, sigur, venim cu acea cofinanțare de care este nevoie.
Mie îmi place foarte mult ideea de domiciliu electronic, fiind acel loc pe care administrația locală ni-l oferă și prin care comunică cu noi. Se poate implementa un astfel de sistem, e un fel de one-stop-shop, așa se numește în jargonul acesta al digitalizarii.
Radu Mihaiu
Ați vorbit de un proiect de digitalizare. Aveți idee cam cât timp ar economisi un cetățean dacă ați reuși implementarea lui?
Pentru cetățenii care merg des la primărie, timpul poate fi redus de la câteva zeci de ore pe an și sunt cetățeni care merg zeci de ore pe an la primărie, probabil, la câteva ore pe an, pentru că ar putea să primească răspunsul acasă dacă vom ajunge să avem acte carte de identitate electronică.
Cetățeanul se poate identifica în mod sigur pe site-urile primăriei și cele guvernamentale și poate trimite întrebări, documente și poate primi răspunsuri. Odată ce primăria este digitalizată, ar trebui că toate avizele, documentele, taxele, notificările să poată fi făcute electronic.
Mie îmi place foarte mult ideea de domiciliu electronic, fiind acel loc pe care administrația locală ni-l oferă și prin care comunică cu noi. Se poate implementa un astfel de sistem, e un fel de one-stop-shop, așa se numește în jargonul acesta al digitalizarii.
Ar însemna un avantaj foarte mare pentru toți cei care pot să folosească Internetul, ar fi o motivație suplimentară pentru oamenii care, acum, nu sunt foarte educați în digitalizare, să învețe, pentru că-și vor rezolva problemele mult mai repede.
În acest moment, la primărie se așteaptă și două-trei luni pentru un aviz. Digitalizarea poate scurta astfel de termene?
Mi-e teamă că termenele de două-trei luni nu provin de la faptul că se mută hârtiile sau că acestea se mișcă încet, ci doar pentru că nu sunt lucrate la timp.
Ce am putea să facem este să urmărim traseul acestei hârtii și am putea să știm la ce funcționar s-a blocat. Dacă vedem că în mod constant se blochează hârtii la funcționarul respectiv e clar că nu-și face treaba sau există o altă problemă.
Prin digitalizare putem să acționăm exact acolo: ori motivăm funcționarul ori îl dăm afară. Deci o digitalizare ar ajuta foarte mult și la depistarea problemelor de proces, pentru că traseul hârtiei poate să se împotmolească în mai multe stații. Am putea identifica aceste stații și, astfel, să rezolvăm mai ușor traseul avizelor.
Acum să luăm o temă concretă. În capătul Șoselei Petricani avem o roată, celebra roată, a fost un proiect electoral al administrației Onțanu pe care l-a terminat. Roata s-a învârtit de două ori, după aceea au venit alegerile, în fine, primarul a început să fie cercetat penal și totul s-a blocat. Câte astfel de proiecte inutile sau nefuncționale există în Sectorul 2 și de ce nu răspunde nimeni pentru banii cheltuiți aiurea?
Primarul ar trebui, în primul rând, să fie sancționat prin vot și, desigur, și penal. Știu că, de exemplu, la domnul Onțanu, cercetarea a durat mult, iar judecătorii au constatat că fapta s-a prescris și nu a mai intrat la închisoare.
Și justiția trebuie să rezolve, dar și cetățenii trebuie să rezolve aceste lucruri, să nu mai voteze oameni care propun astfel de cheltuieli inutile, astfel de cheltuieli care sunt făcute doar din grandomanie, cheltuieli care n-au în spate niciun studiu de impact, n-au niciun studiu de trafic, să spun așa.
Câte persoane ar putea să folosească această roată și cât de sigură e instalația? Probabil, procesul de acceptare, de preluare a acestei roți a fost și el viciat pentru că trebuia să fie în an electoral și, atunci, nu a fost preluat în cele mai bune condiții, cu toate verificările necesare și de asta stă acum, pentru că nu este sigură și pentru că nici oamenii nu vor s-o mai folosească.
Soluții pentru reducerea poluării și fluidizarea traficului
Stă de patru ani și a fost închisă în urmă unui incident - au rămas oameni blocați în ea. Să trecem la tema poluării. E o problemă extrem de complicată, cred că există și măsuri locale la nivel de sector care pot fi luate și care pot limita efectele negative. Au fost foarte multe scandaluri înainte de pandemie, pentru că mulți cetățeni au descoperit dintr-o dată că în București e un aer irespirabil.
Aș spune că sunt mai multe feluri de poluare. În primul rând, avem poluarea aerului. Despre ea se vorbește foarte mult, dar nu este doar poluarea aerului, avem și poluarea apei, poluarea lacurilor, a salbei de lacuri. Sunt zone întregi unde canalizarea se varsă direct în lac și asta produce o poluare extraordinară.
Avem poluarea solului pentru că se aruncă diverse materiale nereciclate pe pământ.
Problema noastră cea mai mare cu poluarea aerului este că nu știm de unde vine, adică nu știm acest lucru în mod oficial. Cifrele pe care ne bazăm când povestim despre poluarea aerului sunt din 2014. În 2014 aveam 2-4 senzori, acum avem un singur senzor în Sectorul 2 și avem 8 la nivelul Bucureștiului.
Vorbiți de senzorii oficiali, pentru că au mai apărut senzori ai societății civile și aplicații pentru telefoane prin care poți să vezi care e calitatea aerului la un moment dat.
Putem vedea care este calitatea, dar nu putem face nimic. Administrația trebuie să se bazeze pe senzori certificați, în care să poată avea încredere. Acești senzori din păcate sunt prea puțini pentru a trage concluzii și pentru a putea lua decizii.
Deci primul pas pentru combaterea poluării aerului este să extindem rețeaua de senzori. Să avem senzori ai primăriei care să fie corelați cu Ministerul Mediului și cu ajutorul acestor senzori să vedem dacă, într-adevăr, 40% din poluare provine din trafic, să vedem dacă 37% provine de la încălzirea locuințelor, pentru că asta spun cifrele din 2014.
Să vedem de unde provin, dacă sunt arderile din afară Bucureștiului, dacă provin din praful din construcții. Nu știm aceste lucruri pentru că nu avem senzorii. Până atunci putem să facem lucruri care par de bun simț și, probabil, au un impact.
Putem să nu mai distrugem spațiul verde. Putem să plantăm mai mulți copaci. Copacii reduc foarte mult din poluare, spațiile verzi reduc foarte mult din poluare. Un copac scade temperatura la sol cu până la 15 grade Celsius. Plantare de copaci, reducerea numărului de mașini reprezintă modalități de reducere a poluării aerului.
Ați vorbit foarte mult de trafic, de îmbunătățirea lui, de faptul că e nevoie să renunțăm într-o măsură cât mai mare la mașini, aș vrea să vă întreb cam câți kilometri de piste de biciclete ați putea face într-un mandat dacă veți câștiga alegerile?
Cu siguranță am în plan o pistă de biciclete de 3,5 km care este destinată în proporție de 70 % exclusiv bicicliștilor și trotinetelor. Una din marile probleme ale celor care vor să folosească bicicleta este că le e teamă să nu fie loviți de mașini, să nu între în gropi.
Mulți oameni nu folosesc bicicleta din aceste motive. Avem o pistă de biciclete care merge de la Moara lui Assan până în Șoseaua Fabrica de Glucoză și s-ar parcurge în mai puțin de 10 minute. O pistă de biciclete foarte interesantă care merge pe o fostă cale ferată care aducea grâne la Moara lui Assan.
De asemenea, aș vrea să rezolv odată problema cu pistele de biciclete de pe Șoseaua Colentina, pentru că pe acolo există piste în acest moment, dar sunt mașini parcate pe ele. Aș vrea să rezolv această problemă, iar din punctul meu de vedere soluția este ca pista să nu mai fie pe interiorul aliniamentului de copaci, ci pe exteriorul acestuia. Necesită o lucrare pentru a bloca parcarea pe ele.
Credeți că pistele de biciclete reușesc să rezolve o parte din problemele de trafic?
Este evident că asta este soluția, dacă exista o altă soluție pentru reducerea aglomerației, probabil, că ar fi găsit-o și alte orașe vest-europene, Londra, Paris sau Roma.
Nu există o soluție universală, prin locuri de parcare nu facem decât să înmulțim numărul de mașini. Singură soluție este reducerea dependenței de mașină. Este singura soluție găsită ca fiind viabilă de către orașele europene și atunci avem nevoie de transport în comun care să fie predictibil și comod și avem nevoie de transport alternativ.
Iată că zilele acestea, mă rog, de un an-doi, au început să apară pentru transport alternativ și trotinete cu variante electrice, biciclete electrice, scutere electrice, pe care le-aș încuraja și le încurajez.
Doar că pentru acest transport avem nevoie de infrastructură pentru că atunci când te deplasezi cu trotineta orice groapă poate provoca un accident, cu scuterele e nevoie de un alt tip de permis de conducere și așa mai departe. Noi trebuie să facem lucrul ăsta, să realizăm infrastructura pentru a fi folosite.
Avantajul meu major față de competitorii mei este că nu sunt dator niciunui grup de interese, niciunei rețele de sifonat bani, niciunei persoane, nu sunt dator nimănui și drept urmare am toată libertatea din lume să fac ceea ce trebuie.
Radu Mihaiu
În încheiere aș vrea să adresați un mesaj alegătorilor prin care vă diferențiați de contracandidați, în care să le spuneți oamenilor ce aduceți în plus față de administrațiile PSD care au dominat orașul București în ultimul deceniu.
Avantajul meu major față de competitorii mei este că nu sunt dator niciunui grup de interese, niciunei rețele de sifonat bani, niciunei persoane, nu sunt dator nimănui și drept urmare am toată libertatea din lume să fac ceea ce trebuie. Competitorii mei sunt legați de datoriile pe care le au față de grupurile de interese, care-i mențin acolo și prin care deturnează bani publici.
Interesul meu nu este acesta, interesul meu este să fac o altfel de politică. Și aș vrea să le spun tuturor alegătorilor dreptei, URS-PLUS și PNL, că e nevoie să lucrăm în echipă, e nevoie de un primar care să fie alături de majoritatea USR-PLUS și PNL din Consiliul Local, să dezvoltăm proiecte și să facem schimbarea până la capăt. Să schimbăm cu totul fața administrației și să scoatem hoții din primărie.
Vezi și:
