Vlad Voiculescu: Orice vot pentru Nicușor Dan și USR-PLUS este un vot pentru o schimbare profundă pe care o promitem și o vom realiza după 27 septembrie. Orice vot pentru Traian Băsescu este fix un vot pentru Gabriela Firea - Interviu video (P)

Vlad Voiculescu: Orice vot pentru Nicușor Dan și USR-PLUS este un vot pentru o schimbare profundă pe care o promitem și o vom realiza după 27 septembrie. Orice vot pentru Traian Băsescu este fix un vot pentru Gabriela Firea - Interviu video (P)

Vlad Voiculescu, 37 de ani, candidează pentru poziția de viceprimar al Capitalei din partea alianței PNL-USR-PLUS. Fostul ministru al Sănătății din Guvernul Cioloș susține că administrația din România are nevoie de o schimbare profundă, nu numai de înlăturarea PSD.

El consideră că Traian Băsescu trebuie să se retragă din cursă pentru ca Gabriela Firea (PSD) să nu aibă nicio șansă de a câștiga un al doilea mandat. Pentru un om politic primează interesul public, și, apoi, interesul partidului și cel personal, susține acesta într-un interviu acordat SpotMedia.ro.

Iată cele mai importante declarații ale lui Vlad Voiculescu:
  • Să lucrezi într-o instituție a statului e un șoc pentru oricine…
  • Nu pot să-mi imaginez cum bucureștenii, după patru ani de non-rezultate, de manipulări, de mizerie morală pur și simplu, ar putea să meargă din nou pe mâna Gabrielei Firea.
  • Nu sunt în măsură să spun care sunt efectele publice ale acelor dezvăluiri legate de Nicușor Dan, dar ce vedem în ultima săptămână este o încercare de murdărire a tuturor candidaților.
  • Judecând lucrurile acum, punându-le în context, probabil, și Nicușor Dan ar fi acționat puțin diferit, dar înțelegerea mea, din explicațiile pe care le-am văzut, este că a apelat la Avocatul Poporului pentru că era o chestiune de maximă urgență. Primăria urma să dărâme… ce era acolo.
  • Se numește leadership și asta așteptam eu, unul, de la Traian Băsescu. Și sunt o persoană care l-a votat de două ori. Asta așteptam din partea dumnealui. Se numește leadership, se numește asumare, se numește responsabilitate față de interesul public.
  • Personal, timp de doi ani, mi-am pregătit candidatura pentru Primăria Municipiului București. Am investit bani, energie și, în plus, au fost 3.000 de oameni care au investit în candidatura mea. Mi-am retras-o tocmai pentru că sunt responsabil, în primul rând față de cei cărora le cer încrederea.
  • Eu am fost în competiție cu Nicușor Dan. Am încheiat acest capitol. Avem nevoie de fiecare vot în acest moment și orice vot pentru Traian Băsescu sau pentru orice alt candidat este un vot pentru Gabriela Firea.
  • În luna ianuarie a existat o întâlnire a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu ministrul Sănătății de atunci (Victor Costache – n.red.) în care i s-a comunicat să se pregătească de pandemie. Nu s-au făcut achizițiile de măști. A fost nevoie să intervină opinia publică… 
Aș vrea să încep acest interviu punându-vă întrebarea dacă ați văzut filmul Colectiv?

Da, de câteva ori.

Cum vi s-a părut? Aveți un rol important…

Nu l-am văzut nici măcar o singură dată înainte de a fi lansat. Nu am văzut nici pasaje din el. Prima dată l-am văzut la Veneția, la un festival. E un film greu de dus și când se termină cred că, indiferent dacă ai auzit de țara asta și de lucrurile care s-au întâmplat sau dacă ai fost implicat într-un fel sau altul în faptele respective, cred că-ți vine greu să te ridici de pe scaun la sfârșitul filmului. Altfel, da, cu emoțiile unuia care a fost filmat luni de zile și nu știam ce-o să se vadă. Am avut sentimente amestecate.

Filmul arată pentru prima dată opiniei publice cabinetul unui ministru. Scenele par autentice, nu știu dacă ați lucrat așa în fiecare zi.
2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Sunt autentice. N-a fost nici măcar o secundă refăcută.

Care este experiența cea mai importantă, cu ce ați rămas din cele 7 luni cât ați fost ministrul Sănătății? Și dacă ați putea să puneți experiența respectivă în contextul de astăzi, în contextul epidemiei prin care trecem.

E un șoc, cred că ar fi un șoc pentru oricine n-a mai lucrat niciodată în instituțiile statului. Atunci, eram o persoană care nu lucrasem nici măcar în România. Am plecat la 18 ani din țară, am lucrat într-o bancă, la Viena, în mai multe bănci de altfel, mai bine de zece ani.

Apoi, m-am întors în România și am lucrat la Ministerul Finanțelor pentru patru luni și jumătate, după care am trecut la Ministerul Sănătății, unde am avut un mandat șapte luni, șapte luni și-un pic.

A fost șocul lipsei de capacitate, primul șoc pe care-l are orice om cinstit care știe cum ar trebui să funcționeze un sistem, care a mai lucrat într-o organizație, al doilea șoc este nivelul incredibil de mic de încredere pe care îl au unii oameni, unii în alții, în organizație, dar și nivelul incredibil de mic de încredere pe care îl are societatea în instituțiile statului, respectiv în Ministerul Sănătății.

Pentru mine personal, experiențele mele dinainte cu România fuseseră cele ale “rețelei citostaticelor”, în care făceam doar bine oamenilor, încercam să-i ajut. Am reușit împreună cu o rețea de voluntari să ajut vreo 2.500 de oameni să ajungă la medicamentele care nu se găseau în România și, de asemenea, să ajut oameni care fie veneau la tratament la Viena, fie aveau nevoie de un sfat sau de o a doua opinie medicală.

O altă experiență în relația cu România a fost MagiCAMP, unde oamenii se raportau cu foarte multă încredere la ceea ce făceam și cu foarte multă deschidere. Odată ce te trezești în poziția de ministru, o poziție de răspundere, în general, dintr-o dată ai o mulțime de dușmani și nu știi de ce.

Dacă experiența dumneavoastră ca ministru a fost, să zicem, un act semiratat…

De ce ați spune asta?

Pentru că ați plecat de acolo cu un gust amar, nu? Ați pierdut alegerile, faptul că mandatul a fost prea scurt, n-ați reușit să duceți la capăt ce v-ați propus și faptul că ați interacționat cu o instituție care era foarte greu de reformat. Când am spus, am luat în considerare toate acestea, dar într-adevăr puteți oferi perspectiva dumneavoastră.
De ce ați rămas în politică? De ce ați continuat pe acest drum? Realizările dumneavoastră principale sunt din zona societății civile, exact cum ați spus: rețeaua citostaticelor și MagiCAMP sunt două proiecte care au avut un impact mare în societatea noastră.

Sunt două lucruri care s-au văzut aici. Carieră mea este de altfel mai degrabă în domeniul finanțării proiectelor de infrastructură, de bancher, responsabil pentru supravegherea și organizarea unor proiecte mari de infrastructură.

Am plecat de la Ministerul Sănătății cu un gust amar mai mult pentru ce a venit după. Da. Pentru mine a fost ceva neașteptat, ceva de magnitudinea asta. Am văzut cum funcționează instituția din interior și cât de multă influență avea politicul și, mai ales, partidele care au venit apoi la conducere, PSD-ALDE.

Am prevăzut ce avea să vină și am văzut cât de greu este să faci lucrurile din interior, dar pe latura pozitivă care există cu siguranță. Asta m-a făcut să merg mai departe.

Am văzut că împreună cu un număr mic de oameni, oameni aduși în majoritate din sectorul privat, unii din străinătate – echipa mea de 32 de oameni cu care am mers la Ministerul Sănătății avea per total mai bine de 70 de ani de experiență internațională, 70 de ani – se pot face minuni.

Cred că a fost incomparabil cu orice echipă a vreunui ministru din 1990 încoace. Aveam un expert în politici publice de la Oxford, un avocat de succes care acum lucrează cu Fonduri de Investiții Americane în Londra și Viena. În echipă era un arhitect specializat în spitale, e vorba de Raluca Șoaită care, de altfel, este arhitectul spitalului de copii construit de Dăruiește Viață. Cu astfel de oameni am putut să mișc foarte repede multe lucruri.

De exemplu, e vorba de Proiectul Spitalelor Regionale unde înainte nu se făcuse absolut nimic și unde, printr-un acord semnat cu Comisia Europeană și cu Banca Europeană de Investiții, am putut să dau drumul celor trei proiecte, studiile pentru cele trei proiecte.

Studiile de fezabilitate pentru orice proiect de investiții sunt esențiale. Sunt conștient de faptul că expresia „studiu de fezabilitate” are o conotație foarte negativă în România. În general, ce s-a întâmplat este că s-au folosit de aceste pregătiri de proiecte, hârțoage făcute pentru a sifona bani în stânga și-n dreapta, studii făcute de firme de apartament.

Pregătirea proiectelor este însă esențială. Ne uităm la filmulețe pe Internet cu companii japoneze sau chinezești care ridică foarte repede o clădire sau construiesc un pod sau o autostrada. Secretul lor este că pregătesc lucrurile foarte bine înainte de a se apuca de o construcție.

E chiar un experiment, se studiază la școală cu o casă construită de japonezi într-o săptămână, planul fiind făcut într-o lună. 

Exact, asta trebuie să facem și noi. Să pregătim proiectele bine. Toate proiectele care au fost bine pregătite în România au găsit și finanțare. Nenorocirea acestei țări și a orașului București, în special, este că nu a avut administrații care să vadă dincolo de un mandat și nu a pregătit proiecte.

Noi nu avem pregătite proiecte pentru marele spital despre care se vorbește în București, de care orașul are atâta nevoie. Nu avem proiecte pentru autostrăzi, nu avem proiecte pentru spitalele regionale despre care, de asemenea, s-a tot vorbit.

Ce avem în materie de spitale în România? Sunt acele trei studii pentru spitalele regionale pe care le-am pornit împreună cu Banca Europeană de Investiții, iar domnul Dragnea nu le-a mai putut opri tocmai pentru că erau în legătură cu o instituție financiară internațională.

Nu pot să-mi imaginez cum bucureștenii, după patru ani de non-rezultate, de manipulări, de mizerie morală pur și simplu, ar putea să meargă din nou pe mâna Gabrielei Firea.

Vlad Voiculescu
Păi, le-a luat și le-a pus în programul său de guvernare. De ce acum vă întoarceți să candidați, să încercați să schimbați administrația PSD de la București? Administrația PSD domină Bucureștiul din anul 2008. Sunt 12 ani. De ce vă întoarceți să candidați? De ce ați ales să faceți tandem cu Nicușor Dan și de ce e atât de greu să schimbați o administrație coruptă?

Cred că peste tot e greu și cred că e atât de mult de curățat, de rânit, cum zicea cineva, în administrația publică din România, în toate instituțiile, încât ai multă treabă în orice poziție ai fi.

De ce București și de ce viceprimar alături de Nicușor Dan? Unu, pentru că aici se dă ora exactă. Bucureștiul are relevanță nu numai pentru bucureșteni, ci pentru întreaga țară.

Cred că trăim într-o lume a orașelor, o competiție la nivel global între orașe și cred că Bucureștiul are o șansă. Cred că, dacă va fructifica această șansă, Bucureștiul va trage după sine toată România. Mai sunt vreo două-trei orașe care pot să se numere printre acei poli de creștere de care o țară are atâta nevoie.

Ce va face diferența este prezența la vot. Contează foarte mult ce se întâmplă în această săptămână

Ați spus de București că e foarte important. În acest moment Nicușor Dan și Gabriela Firea sunt la egalitate, conform ultimelor studii sociologice. Ce veți face dacă Gabriela Firea câștigă din nou alegerile?

Pentru mine, această opțiune este una la care nici nu vreau să mă gândesc. Nu pot să-mi imaginez cum bucureștenii, după patru ani de non-rezultate, de manipulări, de mizerie morală pur și simplu, ar putea să meargă din nou pe mâna Gabrielei Firea. Ce o să facă diferența este prezența la vot, prezența la vot și, dacă vreți, votul util.

V-ați uitat pe sondaje mai mult decât mine în ultima perioadă. Aveți informații din sondajele respective că va există o mobilizare importantă? Din ce-am văzut, prezența va fi undeva la 38%, 39%. Aveți o anumită strategie de mobilizare pentru ultima săptămână?

Contează foarte mult ceea ce se întâmplă în această săptămână. În ultimele zile dintr-o campanie poți prevedea doar anumite lucruri. Noi vom continuă să spunem ceea ce am spus și până acum, ceva mai apăsat, ceva mai prezenți în spațiul public, acolo unde o să avem locuri din care să vorbim, blocajul mediatic pentru USR-PLUS e o chestiune cât se poate de reală, dar noi o să repetăm ceea ce spunem de patru ani încoace.

Multe vor depinde de cei care ne urmăresc acum. Dacă fiecare om nu numai că merge la vot, dar spune în stânga și-n dreapta care sunt rațiunile pentru care merge la vot și îi cheamă și pe ceilalți, cred că putem cu adevărat să facem o schimbare.

Vlad Voiculescu
În România, un partid nou a fost blocat mediatic întotdeauna…

Așa este. E una dintre nenorocirile acestei țări. Avem nevoie de o schimbare. O să încercăm să facem tot ce ține de noi, dar trebuie spus că multe vor depinde de cei care ne urmăresc acum.

Dacă fiecare om nu numai că merge la vot, dar spune în stânga și-n dreapta care sunt rațiunile pentru care merge la vot și îi cheamă și pe ceilalți, cred că putem cu adevărat să facem o schimbare. Și trebuie spus foarte clar, orice vot pentru Nicușor Dan este un vot pentru schimbare, pentru o schimbare profundă pe care o promitem și o vom realiza după 27 septembrie.

Orice vot pentru Nicușor Dan și pentru Alianța USR-PLUS. Orice vot pentru alte partide înseamnă o băltire. Orice vot pentru Traian Băsescu, de exemplu, este fix un vot pentru Gabriela Firea.

Vlad Voiculescu în campania electorală pentru alegerile locale, alături de Nicușor Dan – Foto: Hepta.ro/Mediafax Foto/Alexandru Dobre

Despre atacurile din presă la adresa lui Nicușor Dan

Cu toate acestea, nu pot să nu întreb despre dezvăluirile legate de partenerul dumneavoastră de candidatură, Nicușor Dan. Este vorba despre acea intervenție în procesul unui om de afaceri care avea o proprietate în Orășelul Copiilor. Care este opinia personală și în ce măsură credeți că a afectat cursul campaniei electorale?

Nu sunt în măsură să spun care sunt efectele publice ale acelor dezvăluiri, dar ce vedem în ultima săptămână este o încercare de murdărire a tuturor candidaților. Sunt, am văzut astăzi, două articole împotriva mea care reiau minciunile din 2016, am văzut de asemenea minciuni și urmăriri ale lui Nicușor Dan care, de fapt, nu spun absolut nimic nou.

Ce ne spun? Ne spun că Uniunea Salvați Bucureștiul intervine în favoarea unor cetățeni cărora le sunt încălcate drepturile.

Este perfect adevărat. Putem spune că acel personaj din Orășelul Copiilor este un cetățean, are drepturi. Dar ce șochează în acest caz este faptul că acest ajutor e extrem de punctual. Mă refer aici și la faptul că Nicușor Dan a fost cu persoana respectivă la Avocatul Poporului. Avem o declarație din partea Avocatului Poporului în care acesta spune că Nicușor Dan nu a mai fost cu nicio altă persoană căreia i s-au încălcat drepturile în audiență la AP.

Nu sunt în măsură să judec de ce acest cetățean, dacă era acest cetățean într-un fel sau altfel sau cum l-a văzut Nicușor Dan.

Sigur, judecând lucrurile acum, punând lucrurile în context, probabil, și el ar fi acționat puțin diferit, dar înțelegerea mea din explicațiile pe care le-am văzut este că au apelat la Avocatul Poporului pentru că era o chestiune de maximă urgență. Primăria urmă să dărâme cârciuma sau ce era acolo.

Păi, era o casă de locuit asociată cu un restaurant

Nu e tocmai uzual, trebuie să recunosc. Asta era situația și din cât am înțeles din dosarul respectiv există și un drept de proprietate asupra unei părți din acel imobil. Este o chestiune perfect legală.

Nu avem nici cea mai mică dovadă că Nicușor Dan a fost într-un fel răsplătit pentru lucrul acesta. E o chestiune care corespunde statutului Uniunii Salvați Bucureștiul, nu văd în sine nimic care să fie strigător la cer. Poate că dacă, acum, ne uităm la oportunitatea politică, sigur putem să avem câteva semne de întrebare, dar eu, unul, apreciez că Nicușor Dan nu s-a ghidat tot timpul după oportunitatea politică a unui gest sau a altuia.

E perfect adevărat, dar totuși din semnalele și întrebările care vin de la oameni, aceștia așteptau măcar o explicație mai amănunțită din partea domnului Nicușor Dan vis-a-vis de acest subiect.

Cred că da. Toate explicațiile pe care ar fi putut să le dea. A apărat drepturile unui cetățean și a spus-o foarte clar că nu evaluează niciodată care e trecutul unui cetățean sau al altuia când aceștia îi cer ajutorul.

PSD are resurse și, întotdeauna, în campaniile electorale se pregătește foarte bine în ceea ce privește atacul asupra competitorilor politici…

Este tot ce face.

De asemenea și dumneavoastră ați fost atacat pe două teme, subiective din punctul meu de vedere, relația tatălui dumneavoastră cu Securitatea și relația cu un unchi care lucrează în industria medicamentelor. Vis-a-vis de relația tatălui cu Securitatea a existat și o oarecare dezbatere în societate, pe rețelele sociale.

Da, nu văd ce pot să spun. Aș întări mai întâi un principiu: nu cred că pot răspunde decât pentru faptele mele, deci nu cred că, în mod rezonabil, poate să îmi ceară cineva socoteală pentru lucruri care s-au întâmplat înainte că eu să mă nasc. La Revoluție aveam 6 ani.

E cazul tuturor românilor. Știți că suntem responsabili pentru tot…

Altfel, dacă nu mă înșel, mă rog, nu vreau să-mi dau eu cu părerea despre dosarul tatălui meu, dar cred că poate fi consultat și dacă cineva dorește să-l consulte nu pot să spun decât că l-aș încuraja să facă asta.

Mai bine nu mă pronunț eu asupra lui, dar încurajez pe oricine vrea să caute acolo să caute și va vedea care este adevărul. În alt mod nu vreau să mă pronunț asupra acestei chestiuni. A fost și pentru mine și a fost și pentru familia mea o chestiune sensibilă și cred că Securitatea a făcut extrem de mult rău. E un punct care nu poate fi dezbătut în niciun fel.

Și da, am un unchi sau un văr îndepărtat care a lucrat în industria pharma (industria farmaceutică – n.red.). Nu văd care e problema. E un job ca oricare altul.

Și este o rudă atât de îndepărtată încât, dacă ar fi femeie, aș putea s-o cer de soție. Dacă nu greșesc gradul de rudenie, e cinci sau ceva de felul acesta. Cam asta e relația.

În plus, n-am avut niciodată vreo legătură de afaceri sau de orice tip care să nască vreun soi de îndoială. Din 2015 nu am mai avut niciun fel de contact, din păcate.

Credeți că ar fi util cumva, și mă gândesc des la acest lucru, credeți că ar fi util ca o persoană care intră în politică să-și facă un fel de autobiografie, zic autobiografie ca pe vremea comuniștilor? Atunci dacă voiai să primești carnetul de partid trebuia să scrii o autobiografie în care să spui tot…

Eu cred că ar fi foarte bine. Ar fi de încurajat să spui și chiar o chestiune de bun simț. Să spui care sunt vulnerabilitățile tale. Dar să aștepte cineva de la ține să-ți torni rudele, să spui care sunt vulnerabilitățile rudelor tale până la gradul al 7-lea, nu poate să fie decât o glumă.

Oamenii au dreptul lor, au niște drepturi ale lor la imagine publică sau de a fi, de a-și trăi viața cum vor dacă au decis să nu se implice în politică sau dacă au decis să nu ceară încrederea oamenilor.

Și nu cred că vreunul din cei menționați de dumneavoastră să fi solicitat încrederea oamenilor. Eu solicit încrederea oamenilor pe baza a ceea ce sunt eu, a ceea ce am făcut eu, a lucrurilor pentru care pot eu să răspund. Sunt dispus să răspund pentru absolut orice lucru am făcut în viața asta. Sigur am făcut și eu prostii în tinerețe. Sigur se mai găsește ceva, le cer să caute în continuare.

În politica românească nimeni nu e perfect, dar toată lumea cere perfecțiune. Aș face un pas înainte cu discuția noastră. Am vorbit cu mai mulți politicieni tineri în ultima vreme chiar din zona USR-PLUS și toți au spus că au făcut pasul către politică în urma a ceea ce s-a întâmplat la Colectiv. Am găsit și în CV-urile lor acest lucru și în declarații directe, răspunsuri la interviuri.
Trebuie să recunosc că am fost un pic surprins. Mă așteptăm ca fenomenul Colectiv să genereze o mișcare tectonică în România, dar nu m-am așteptat niciodată ca o întreagă generație de politicieni să apară în urmă acestei tragedii. De ce credeți că atât de mulți oameni au simțit nevoia, după acel accident, după acea tragedie, să facă pasul dinspre o profesiune sau din zona societății civile către politică?

Cred că, dacă suntem cu totul onești, lucrurile au întotdeauna cel puțin două dimensiuni. Pe de-o parte, e bucuria asta pe care unii dintre noi am descoperit-o de-a face ceva în spațiul public, de-a ajuta alți oameni, de-a face un serviciu public.

Eu sunt în serviciul public propriu-zis de prin 2006 când am început să organizez tabere pentru limba germană, pentru copii sărmani din satul meu și din orașele din regiune, apoi am organizat rețeaua citostaticelor și am făcut asta cu din ce în ce mai mulți oameni. Apoi MagiCAMP și așa mai departe. 

Când făceați aceste proiecte v-ați gândit vreodată că o să deveniți politician?

Nu, niciodată. Asta e o dimensiune, a descoperirii acestei bucurii. E o bucurie, nu e neapărat un sacrificiu, pentru mine e mai mult o bucurie. Atunci când reușești să faci ceva pentru cei care au cu adevărat nevoie, chiar e o mare bucurie. Această realitate s-a întâlnit, la un moment dat, cu o oportunitate, o cale care a fost deschisă. Și calea aceasta a fost ce a venit după Colectiv.

Colectiv ne-a arătat tuturor cât de mare nevoie e de alți oameni care să vină în instituțiile statului și să încerce să corecteze ceva. Asta n-ar fi fost suficient dacă nu ar fi apărut și o oportunitate. Și această oportunitate a fost, pentru unii, un partid nou făcut de Nicușor Dan, Uniunea Salvați România, pentru relativ puțini, dacă ne uităm la numerele din 2015-2016 și pentru foarte mulți, sau din nou, pentru puțini a fost o altă oportunitate odată cu guvernul tehnocrat, oportunitatea că oameni care nu erau pătați în niciun fel puteau lucra în instituțiile statului.

Și, după aceea, o a treia oportunitate a venit cu cele două partide: USR care a crescut foarte mult și PLUS care a crescut foarte mult. București PLUS are aproape 3.000 de membri, oameni care au văzut din nou și nevoia și oportunitatea de a contribui cu ceva mai mic sau mai mare, fiecare cu cât a putut, pentru a realiza o schimbare reală.

Cerem de la dl Băsescu o minimă responsabilitate

De ce nu ați reușit, de exemplu, să faceți o alianță anti-PSD? Mă refer la o alianță PNL-USR-PLUS la nivelul întregii țări?

Mai întâi aș vrea să clarific un lucru. Nu vorbim despre o alianță. La București, am făcut pur și simplu un acord prin care noi (e vorba de USR-PLUS – n.red.) ne-am retras candidații de la trei sectoare, PNL și-a retras candidații de la trei sectoare și, astfel, avem candidați unici.

Nu avem o alianță. Și avem de asemenea un candidat unic, nu un candidat comun, ci un candidat unic pentru Primăria Municipiului București, un candidat independent, Nicușor Dan.

Am făcut asta tocmai pentru că suntem responsabili și știm ce s-a întâmplat în 2016 când pe de-o parte PNL, pe de-o parte USB (Uniunea Salvați Bucureștiul) cu Nicușor Dan nu au găsit o înțelegere și, practic, au dat Bucureștiul pe mâna doamnei Firea.

Cu candidatura lui Traian Băsescu se pare că avem aceeași situație ca în 2016…

Da, și tocmai de asta cerem de la domnul Băsescu o minimă responsabilitate. Cred că, în primul rând, trebuie să fim responsabili față de cei cărora le cerem încrederea.

Dumnealui ne-a explicat în ultimele săptămâni despre responsabilitatea față de propriul partid. Eu înțeleg asta, pot să înțeleg că ai o responsabilitate față de echipa din care faci parte, dar trebuie să ai și o ierarhie logică.

Mai întâi ai responsabilitate față de cei cărora le ceri încrederea, apoi vine responsabilitatea față de echipă și, la urmă, vine și responsabilitatea față de propria carieră. Fiecare dintre noi, dacă am luat-o pe drumul acesta, vrem să putem să facem lucruri. Deci nu e un lucru rău ca un politician să se lupte pentru propria carieră…

Mulți din susținătorii PMP și mulți dintre analiștii politici spun că dacă Băsescu nu ar fi candidat ar fi dispărut PMP…

Care este impactul pentru interesul public? Cum e interesul public al bucureșteanului servit în această situație? Spuneți-mi dumneavoastră! E mai bine servit prin candidatura domnului Băsescu și creșterea șanselor doamnei Firea? Să nu-și închipuie nimeni că Traian Băsescu o să fie noul primar al Bucureștiului…

Se numește leadership și asta așteptam eu, unul, de la Traian Băsescu. Și sunt o persoană care l-a votat de două ori. Asta așteptam din partea dumnealui. Se numește leadership, se numește asumare, se numește responsabilitate față de interesul public. E atât de simplu.

Vlad Voiculescu
Nu, nu-și închipuie nimeni că o să fie noul primar al Bucureștiului și într-adevăr interesul public mai bine servit este în sensul declarației dumneavoastră, dar pe de altă parte este foarte greu să impui unui grup politic să aleagă între a exista și responsabilitate față de cetățeni…

Se numește leadership și asta așteptam eu, unul, de la Traian Băsescu. Și sunt o persoană care l-a votat de două ori. Asta așteptam din partea dumnealui. Se numește leadership, se numește asumare, se numește responsabilitate față de interesul public. E atât de simplu.

Personal, timp de doi ani, mi-am pregătit candidatura pentru Primăria Municipiului București. Am investit bani, energie și, în plus, au fost 3.000 de oameni care au investit în candidatura mea. Mi-am retras-o tocmai pentru că sunt responsabil, în primul rând față de cei cărora le cer încrederea.

Să facem o paralelă, dumneavoastră v-ați retras candidatura, ați pornit în cursă vizând Primăria București și la un moment dat ați făcut un pas înapoi. Ce v-a determinat să faceți acest pas înapoi?

Exact asta, această claritate asupra priorității responsabilităților pe care le am. Prima responsabilitate pe care o am este față de cei cărora le cer încrederea.

Unii oameni politici ar putea să vă spună că sunteți tânăr, aveți 37 de ani, peste patru ani puteți candida din nou…

Peste patru ani sper să fiu și mai înțelept și să pun mai sus responsabilitatea față de cei cărora le cer încrederea. Sper ca acest lucru să nu se schimbe vreodată în mintea mea, atât timp cât sunt în spațiul public, indiferent dacă fac politică sau altceva.

Atâta timp cât ceri încrederea cuiva, nu poți să pui interesele altcuiva înaintea celor cărora le ceri încrederea. E atât de simplu și mi se pare că în spațiul public complicăm lucrurile în mod inutil.

Dar să știți că această complexitate de care vorbiți vine și din proiecția pe care o au alegătorii în general. Un alegător care susține PMP, care a votat de nu știu câte ori cu Traian Băsescu, cumva acum îl cunoaște și se simte într-un fel legat de el. Cum poate veni Vlad Voiculescu și să rupă această legătură care durează din 2005, între un susținător și Traian Băsescu?

Întrebarea este mai degrabă ce fel de lideri ne-am tot ales…

Ne-am ales și noi ce-am avut…

Cred că putem avea ceva mai bun și cred, de altfel, că Traian Băsescu, în acest moment, nu este cea mai bună versiune a domniei sale.

Mai cred că ar trebui să le spună bucureștenilor: am mers până aici, mi-am respectat promisiunea față de partidul meu, față de PMP, votați PMP pentru că o să candideze la Consiliul Local și oferiți voturile mele lui Nicușor Dan pentru că avem nevoie de o schimbare. Avem nevoie ca de aer de-o schimbare profundă în București. Faceți lucrul acesta! E singurul lucru pe care-l aștept de la domnia sa.

Din sondajele pe care le-am văzut se vede că Traian Băsescu ia din zona USR în jur de 2% din alegători. Studiul arată că de fapt Traian Băsescu aduce și oameni la vot, 6-7% care nu ar fi votat. Sunt conștient de faptul că acest 2% poate hotărî viitorul primar, dar de ce credeți că Gabriela Firea e atât de sus după patru ani în care Bucureștiul a fost administrat atât de prost?

Despre mandatul Gabrielei Firea: Sunt ani de campanie electorală. Sunt patru ani de minciuni, sunt patru ani de manipulări făcute cu toată școala PSD și cu toată școala locului de unde vine Gabriela Firea. Gabriela Firea are două școli: PSD și un trust media.

Vlad Voiculescu

Așa e. Sunt patru ani de manipulare, patru ani de campanie electorală…

Cum a reușit Gabriela Firea să ia prizonieri atât de mulți alegători?

Sunt ani de campanie electorală. Sunt patru ani de minciuni, sunt patru ani de manipulări făcute cu toată școală PSD și cu toată școala locului de unde vine Gabriela Firea. Gabriela Firea are două școli: PSD și un trust media.

Dar pentru a avea o astfel de campanie, la această intensitate, e nevoie de foarte mulți bani…

Bani publici.

De ce credeți că un cetățean, un plătitor de taxe, vrea că acești bani să-i fie luați și transferați într-o campanie electorală continuă?

Probabil din ignoranța politică. Ignoranța politică este ceea ce ne caracterizează pe foarte mulți dintre noi și trebuie să spun că și generația mea și generația dumneavoastră, prin neimplicare în politică și prin ignorarea acestei arii a vieții publice, se fac vinovate de un anumit tip de ignoranță pe care l-am transmis mai departe în societate.

Trebuia să înțelegem acum ceva vreme cât de importantă este politica și să nu considerăm, în continuare, că politica poate fi făcută de oameni fără carte, fără cariere. Vedeți colecția de CV-uri ale politicienilor. Te iei cu mâinile de cap. Oamenii aceștia nu și-ar găsi un job la nicio companie serioasă, nu și-ar găsi un job nici măcar de tânăr absolvent de facultate.

Cum merge campania electorală alături de PNL, cum colaborați la București?

Înainte de asta v-aș răspunde la ce ați spus mai devreme apropos de cei 2% din cei de la USR-PLUS care l-ar vota pe Traian Băsescu. Lor aș vrea să le transmit ceva foarte clar. Eu am fost în competiție cu Nicușor Dan. Am încheiat acest capitol. Avem nevoie de fiecare vot în acest moment și orice vot pentru Traian Băsescu sau pentru orice alt candidat este un vot pentru Gabriela Firea.

În momentul acesta avem nevoie de o schimbare, suntem încorsetați într-un sistem electoral, acesta în care avem o singură șansă, un singur tur. Nu are niciun sens să irosim voturi sau să fim acum mai pretențioși decât este cazul.

Avem nevoie de o schimbare, Nicușor Dan este candidatul pe mâna căruia ar trebui să mergem cu toții și care o să aibă în spate o echipă puternică din partea USR-PLUS.

Candidatul care va duce lucrurile în direcția corectă. Cei care altfel nu ar merge la vot, dar vor ieși pentru Traian Băsescu, cred că pentru tot ce a reprezentat Traian Băsescu cândva, și a avut două mandate de președinte, fiind un președinte mai bun decât alții, ca să spun așa, cred că pentru toate acele valori, iar asta o știe și dânsul, avem nevoie de o schimbare, o schimbare pe care o poate face Nicușor Dan alături de echipa USR-PLUS și de echipa PNL.

Ambițiile mele și ambițiile USR-PLUS sunt mult mai înalte decât să scăpăm de PSD. Ambițiile noastre sunt de schimbare profundă în instituțiile publice, de reformă profundă a modului în care este guvernată țara.

Vlad Voiculescu
Să ne întoarcem puțin la campania electorală pe care o desfășurați alături de PNL, cum merge?

Avem lucruri câte se poate de clare. La sectoarele 1, 2 și 4 avem candidați de la USR-PLUS, Clotilde Armand, Radu Mihaiu și Simona Spătaru, la 3, 5 și 6 sunt candidații numiți de PNL și susținuți de noi. Adrian Moraru la 3, Ciprian Ciucu la 6 și Cristi Băcanu la 5.

Sunt oameni cu care nu ne e rușine și vă amintiți săptămânile de negocieri în care noi, alianța USR-PLUS, am insistat și am insistat ca acești candidați unici pe care îi asumăm împreună să aibă o anumită statură morală. Și am avut discuții despre Dan Cristian Popescu de la Sectorul 2 și un alt domn de la un alt sector.

Am avut câștig de cauză pentru că am argumentat cu principiile care stau la baza construcției partidelor noastre, partidele USR și PLUS și trebuie să spun că am văzut-o ca pe un succes.

Remarcabil e faptul că PNL a găsit de cuviință ca măcar aici, în București, să vină cu candidați cu care să nu ne fie rușine. Altfel, fiecare își face campanie, dar avem aceste șapte puncte de contact comune, cei 7 candidați.

Acest tip de colaborare nu s-a realizat, de exemplu, în Constanța unde avem un blocaj. Neajungându-se la o înțelegere există posibilitatea ca primarul în funcție, reprezentantul PSD, să câștige din nou alegerile.

Uitați cum văd eu lucrurile. Ideea că o țară întreagă își dorește să scape de PSD e de înțeles. După ultimii patru ani, lucrul acesta e de înțeles.

Sunt mai mult de patru. Sunt opt…

Da, de ultimii patru ne aducem aminte extrem de bine.

Traseismul politic trebuie să înceteze

Guvernul Cioloș a fost doar un intermezzo…

Aveți perfectă dreptate, toată lumea simte nevoia să scape de PSD. Cu toate acestea, eu am intrat în politică cu oarecare ambiții. Ambițiile mele și ambițiile USR-PLUS sunt mult mai înalte decât să scăpăm de PSD. Ambițiile noastre sunt de schimbare profundă în instituțiile publice, de reformă profundă a modului în care este guvernată țara.

Ideea că promitem să scăpăm țară de PSD și atât nu e una care să vibreze foarte puternic la noi. Spuneam mai devreme despre interesul cetățeanului căruia îi ceri încrederea, nu poate fi în interesul cetățeanului doar să scapi de PSD pentru că atunci, a doua a zi după alegeri, dacă ai reușit să ai un alt câștigător decât cel de la PSD înseamnă că ți-ai îndeplinit tot programul electoral și gata. Asta e tot! Dar nu e așa.

Avem nevoie de reforme profunde și nu pot fi făcute decât cu oameni decenți. Oameni morali, oameni competenți. Oriunde în țara asta unde am găsit înțelegere de la PNL, de exemplu, să facem un soi de alianță sau un soi de înțelegere cum a fost cea de la București, am făcut-o.

Au fost însă foarte multe locuri, sunt în continuare foarte multe locuri, unde PNL este PSD. Ilfov este un astfel de exemplu. PNL este PSD. Ceea ce e, și o spun cu toată responsabilitatea, extrem de grav. Este extrem de grav nu pentru PNL, nu pentru Ludovic Orban, nu pentru alți oameni decenți care sunt în PNL și care își feresc privirea atunci când le spui aceste lucruri. Este extrem de grav, din nou, pentru cei cărora le cerem încrederea.

Dacă vrem ca țara aceasta să aibă o șansă și șansa asta să fie acum, în 2020, lucrurile acestea ar fi trebuit să înceteze. Traseismul la nivelul pe care, în momentul acesta, îl vedem la PNL ar trebui să înceteze. Nu poți să iei oamenii care au susținut o guvernare precum cea a lui Dragnea și să spui că sunt spălați, curați și au o basma galbenă la gât.

Total de acord, dar exact cum aminteați, e vorba și de o presiune a societății care se simte împovărată de acești ani de guvernare PSD în care, pur și simplu, valorile s-au inversat. Această nerăbdare se poate transforma, în cazul în care duminică se vor înregistra înfrângeri pe linie, într-o frustrare. Știți la fel de bine ca și mine că frustrarea nu are nuanțe. Cum poate fi administrată?

Este exact motivul pentru care la București am avut această soluție greu de realizat după săptămâni întregi de negocieri. Tocmai pentru a avea prima șansă la Primăria Capitalei și la primăriile de sector. Să putem face schimbarea pe care o așteptăm.

Nu pot să vă spun care sunt detaliile din fiecare loc din această țară. Mai știu câteva locuri unde USR-PLUS susține candidatul PNL, de exemplu, la președinția Consiliului Județean din Dâmbovița, unde candidează Sorin Ion, un om de toată isprava, un om pe care îl susținem din toată inima și care are prima șansă.

Sunt sate, orașe unde PNL susține candidații noștri. E absolut în regulă, dar nu s-a putut peste tot și asta îndrăznesc să spun că are mai degrabă de-a face cu vechea politică, cu anumiți candidați și anumite metehne, nu ține de noi, ca să spun așa.

Guvernul Orban știa despre ce-o să vină încă din luna ianuarie. În luna ianuarie a existat o întâlnire a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu ministrul Sănătății de atunci (Victor Costache) în care i s-a comunicat să se pregătească de pandemie.

Nu aș vrea să închei interviul fără să atingem și probleme de actualitate. Care e părerea dumneavoastră despre modul în care Guvernul a administrat criza provocată de coronavirus?

Moderat-pesimistă. Sunt mai degrabă critic. Mi se pare că au fost câteva măsuri necesare, luate, poate, prea abrupt și, de asemenea, renunțarea la ele s-a făcut tot abrupt.

Un guvern responsabil ar fi trebuit să se pregătească corespunzător, iar Guvernul Orban știa despre ce-o să vină încă din luna ianuarie. În luna ianuarie a existat o întâlnire a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) cu ministrul Sănătății de atunci (Victor Costache – n.red.), în care i s-a comunicat să se pregătească de pandemie.

Nu s-au făcut achizițiile de măști. A fost nevoie să intervină opinia publică, cred că au fost peste 100.000 de donatori, persoane fizice, și câteva mii bune de companii care au donat pentru ca spitalele să aibă cele necesare, cred că vă amintiți.

Trebuia să facă achizițiile, trebuia să pregătească personalul, personalul din spitale și nu numai, apoi, trebuia să pregătească toate instituțiile statului. Pregătirea ar fi trebuit să fie la un cu totul alt nivel.

Apoi, atitudinea nu trebuia să fie una militaristă, trebuia să fie una care să implice cetățenii, să implice oamenii și să-i transforme în parteneri. Dacă tratezi cetățenii unei țări precum copiii și le spui n-ai voie acolo, n-ai voie aia, n-ai voie ailaltă, atunci se vor comporta, mai mult sau mai puțin, precum copiii. Și am văzut ce s-a întâmplat în luna mai, odată cu așa numită relaxare când regulile n-au mai fost respectate. Lucrurile ar fi putut să se desfășoare mult mai bine.

Și tendința mea a fost să mă comport ca un copil după două luni de izolare. Ați fost ministrul Sănătății și de când a început această epidemie avem o criză profundă într-o instituție cheie: e vorba de Direcția de Sănătate Publică, celebrul DSP. În fiecare județ există o astfel de structură.
Cele mai multe plângeri și cele mai multe reacții negative pe care le-am văzut în această criză de sănătate au legătură cu această instituție. Unde e blocajul? Ați lucrat în Ministerul Sănătății, ce se întâmplă acolo? Pentru că pur și simplu oamenii văd DSP-ul ca o entitate ieșită din realitate, care are propriile legi de funcționare. 

Ce se întâmplă în DSP se întâmplă în fiecare instituție publică din România. Închipuiți-vă această redacție fără niciun fel de strategie de resurse umane, închipuiți-vă orice organizație fără niciun fel de strategie…

Dar s-a vorbit de criza de resurse umane din DSP-uri încă din luna martie. Suntem în septembrie. De ce, cu toate resursele guvernamentale pe care le avem, totuși nu mai suntem ultima țară din lume, și cu ajutor de la Uniunea Europeană, nu s-a putut rezolva această criză?

Modul cum acest guvern tratează resursa umană, și aici mă uit la diverșii secretari de stat aduși pe criterii politice, la diverșii directori de spitale numiți pe criterii politice, nu ne face cinste.

Este unul dintre punctele principale de critică pe care noi, USR-PLUS, le aducem guvernului PNL și nu le aducem numai din rațiuni de competiție politică, ci pur și simplu pentru că noi am intrat în politică pentru depolitizare.

Noi am intrat în politică pentru ca instituțiile să devină puternice, să aibă o strategie de resurse umane. Ce înseamnă asta, o strategie? O să ziceți, încă o strategie, o strategie aplicată. Cu alte cuvinte, ce oameni angajezi, care sunt capabilitățile pe care le cauți, cum faci oamenii ăia să lucreze în echipă, cum faci ca oamenii să fie eficienți? Care sunt instrumentele electronice pe care ei le folosesc?

Concret, criza din DSP în cât timp ar fi trebuit să o rezolve un guvern aflat în mijlocul pandemiei?

DSP-ul are trei funcții mari:

1. Să facă reguli, împreună cu Ministerul Sănătății; 2. Să le aplice.

Când ați fost dumneavoastră ministru, DSP-ul a făcut vreo regulă?

Regulile se fac mai degrabă de către minister. În cazul acesta, regulile trebuie aplicate de către DSP-uri și, sigur, trebuie ajustate la realitatea din teren. Acesta e motivul pentru care ai Direcții de Sănătate Publică în fiecare județ. Deci ai reguli, ai aplicarea lor.

3. Coordonare. Un mare call center, ceea ce se pune pe picioare în câteva săptămâni.

Există un mare call center?

Nu, nu există, dar ar fi trebuit să existe. Acum înțeleg că există așa ceva, dar de funcționat, funcționează pe sponci.

Personal știu cel puțin 3-4 persoane care au fost infectate și care nu apar în nicio statistică pentru că nu le-a răspuns nimeni de la DSP. Și în fine, s-au izolat, au luat singuri medicamente, paracetamol sau ce-or fi luat și s-au pus pe picioare. Dacă o singură persoană știe cazuri de genul ăsta, noi avem o mare problemă și de statistică în acest moment.

Evident, asta e o problemă pentru tot ce înseamnă sistem de sănătate în România. Deci, repet, ce ar fi trebuit să facă DSP-ul… ar fi trebuit să aplice reguli și să colecteze informații din teren. Ar fi trebuit să facă un mare call center…

Ați vorbit de call center. Am o problemă cu faptul că nu răspunde nimeni la telefoanele DSP și mi se pare șocant că după aproape un an de zile nu poți să răspunzi la un telefon. În cât timp se poate crea un call center într-o instituție publică?

Două-trei săptămâni, maximum, cu tot cu angajare de personal. Plus că poți și să externalizezi acest lucru. Nu trebuie să-l faci neapărat cu oameni angajați ca funcționari publici.

Gândiți-vă la nivelul de servicii pe care îl oferă instituțiile publice și comparați cu ceea ce oferă companiile de telefonie mobilă. Acum câțiva ani s-au instalat acele call center unde poți să suni la *222 și ești direcționat către fluxuri foarte bine definite.

Lucrul acesta ar fi trebuit să se întâmple demult, lucrul acesta ar fi trebuit să-l aibă primăriile. Asta o să facem la Primăria București. Lucrul acesta ar trebui să-l aibă toate instituțiile serioase din România. Să aibă protocoale clare în care să fie descrise procesele și să ai operatori de call center.

Există multă tehnologie și există mulți roboți care funcționează pe Facebook messenger, de exemplu. Nu trebuie să mergi la ghișeu ca să ai interacțiune cu instituția publică. Ar trebui să interacționezi prin chat, prin telefon, printr-o mulțime de alte mijloace.

Sunt îngrijorat de ce ar putea să vină în această toamnă

Mă interesează și opinia dumneavoastră despre cum va fi această toamna din punct de vedere al sănătății publice?

Este datoria mea, ca om care cere încrederea oamenilor, să fiu moderat-pesimist. Moderat pentru a nu fi panicat și pesimist pentru a pregăti lucrurile pentru ceea ce e mai rău.

Sunt îngrijorat de ceea ce ar putea să vină în această toamna, iarnă, sunt îngrijorat de pregătirile pe care le-a făcut sau nu le-a făcut Ministerul Sănătății pentru combaterea epidemiei de gripă, de exemplu, acesta e ultimul lucru care ne trebuie, să avem oameni la ușa spitalelor care tușesc și nu știi dacă e COVID-19 sau gripă. Lucrurile se pot complică dramatic, sper să nu fie cazul și sper că Guvernul a folosit timpul acesta pentru echiparea atât a școlilor, cât mai ales a spitalelor cu tot ce trebuie. Sper să nu avem din nou o criză precum cea de la începutul anului.

Ce i-ați transmite unei persoane care nu este hotărâtă să se ducă duminică la vot pentru că nu e mulțumită de oferta politică, nu are cu cine vota. Cred că ați întâlnit în campania electorală persoane de acest gen. Ce i-ați spune în câteva cuvinte astfel încât să reușiți s-o convingeți să se ducă la vot?

Unei persoane nehotărâte i-aș spune două lucruri: chiar dacă nu votezi, cineva decide pentru tine. Așa că e mai bine să decizi singur. Și doi, uită-te la oamenii care-ți cer încrederea și uită-te ce-au făcut ei înainte de a ți-o cere.

Uită-te dacă merită încrederea ta pe baza faptelor lor pentru că faptele vorbesc mult mai bine. Faptele îți spun mai multe decât îți spun vorbele politicienilor în campania electorală. Uită-te la faptele lor!