Radu Mihaiu, 43 de ani, a decis să intre în politică după drama de la Colectiv din octombrie 2015. Este președintele organizației USR din Sectorul 2. De profesie programator, își propune să rezolve problema gunoiului, pe cea a locurilor de parcare, dar și pe cea a transportului elevilor la școală. Nu are soluții magice, ci soluții practice. Una dintre ele este un audit profesionist la primărie și listarea tuturor neregulilor și posibilelor fapte de corupție.
Care este motivația dumneavoastră? De ce ați intrat în politică? Aș vrea să povestiți despre această trecere din zona de programare, de dezvoltare de softuri în zona politică.
O să încep prin a spune că nu sunt singurul care a făcut acest lucru. Alături de mine sunt mulți colegi din zona IT care s-au alăturat USR și PLUS.
Asta s-a întâmplat și se întâmplă cumva sistemic, pentru că oamenii realizează la un moment dat că, OK, ai un venit care îți asigura independența financiară și nu ai grijă zilei de mâine, dar de trăit trăiești în același oraș, în același sistem politic și în aceleași condiții precare, în aceleași locuri pe care le vrei schimbate.
Vezi că se pot face lucrurile mult mai bine la corporație, la propria firma, în străinătate, la alții și te întrebi de ce în România nu este la fel?
Eu am pornit în povestea asta undeva în 2010, să spunem, când am început să am mai multe interacțiuni civice, să consider nu mai este suficient doar să-mi fac treaba pe tarlaua mea, trebuie să fac mai mult pentru societate.
Care a fost momentul declanșator, ce eveniment sau ce experiență personală v-a determinat să intrați în politică?
Pentru mine, cu siguranță, momentul declanșator a fost momentul Colectiv (30 octombrie 2015). Mă aflăm cu colegii de la birou într-un team building și când am citit știrea, era, undeva, ora unu sau două noaptea, muriseră deja peste 20 de oameni într-un incendiu într-un loc unde aș fi putut să fiu și unde știam că prietenii mei ar fi putut să fie și unde unii au și fost. Cumva m-a lovit foarte tare acel moment.
Am realizat ulterior, mi-am dat seama că indiferent de câți bani câștigi, indiferent cât de bine o duc eu financiar și o să pot să îmi cumpăr o casă mai mare, mai frumoasă, voi ajunge la mâna politicului.
Mi-am dat seama că nu contează doar independența financiară, contează întreg contextul în care trăim și toată arhitectura politică. Și dacă până atunci fusesem la demonstrații și îmi făcusem datoria civică, în momentul acela din octombrie 2015 am zis că trebuie să fac tot ce pot să schimb felul în care se face politică în România.
Guvernul tehnocrat le-a arătat multor oameni că e posibil să faci politică diferit
Radu Mihaiu, candidat PNL-USR-PLUS Primăria Sector 2, București
Până în 2015 au mai fost situații, au mai fost oameni care au venit din zona de afaceri sau din zona profesională și au încercat să lanseze partide politice noi, să se implice în politică, dar s-au înregistrat foarte multe eșecuri. De ce credeți că de data asta va fi altfel?
A fost o serie de factori care au contribuit la asta. A fost un val popular foarte important, atunci în 2015, care a și dus de altfel la demisia Guvernului Ponta și la venirea guvernului tehnocrat din care și eu am făcut parte. Guvernul tehnocrat le-a arătat multor oameni că e posibil să faci politică diferit de cum se făcea înainte și că politicienii nu mai sunt toți așa de sulfuroși, că să spun așa.
Asta a avut două tăișuri, unul care a generat această încredere că există posibilitatea de schimbare. Din păcate, însă, a mai generat ceva, a generat senzația că totul este sub control, totul este bine, am avansat, mergem pe o traiectorie bună și ne-a dat o falsă senzație de siguranță, undeva la finalul lui 2016, ceea ce a dus la un scor absolut devastator din punctul meu de vedere pentru România în favoarea PSD-ului. Și asta pentru că lumea nu s-a dus la vot crezând că deja suntem pe o traiectorie bună. Dar iată că nu eram chiar pe traiectoria bună și am avut foarte mult de luptat după.
Cred că au contat multe lucruri. A contat guvernul tehnocrat pentru că au fost niște oameni, și eu sunt printre ei, care au văzut că dacă te implici, dacă ai o contribuție onestă și chiar vrei să rezolvi lucruri, adică nu îți pui propriul interes înainte interesului public, poți face diferența.
Și pentru că mulți oameni au văzut că se poate face diferența, au muncit după aceea și mai mult să transmită mai departe, să coaguleze și să se formeze o nouă forță politică. Parte din munca aceasta înseamnă USR și, ulterior, PLUS.
Cum veți face dumneavoastră diferența în Sectorul 2 al Bucureștiului, un sector care, cel puțin în ultimii patru ani, în opinia mea a fost administrat dezastruos? Cum puteți să faceți diferența într-un termen scurt astfel încât alegătorii să poată vedea o îmbunătățire?
Bine, e clar că mizeria este o problemă importantă a acestui sector, dar mai sunt și multe altele. Este vizibilă și nu este atât de greu de rezolvat. Ceea ce vreau să spun este că sunt unele vizibile și greu de rezolvat, probabil o să ajungem și la ele, dar asta cu curățenia se datorează din punctul meu de vedere sistemului dezastruos de gestiune a oamenilor din primărie și de setare a obiectivelor acestora.
Acolo nu contează decât să fii prieten, cumătru, naș cu cine trebuie și mai departe timpul trece, leafa merge. Negocierea contractelor cu operatorul de salubritate le fac niște domni în spatele ușilor închise.
Operatorul de salubritate tocmai și-a rezolvat anul trecut veniturile, cred că, aproape, dublându-le, pentru că s-a mărit tariful pe care îl plătește fiecare.
Au fost două chestii separate: primăria plătește pentru toți locuitorii Sectorului 2 o sumă de bani către Supercom, compania de salubritate, ceea ce înainte nu se întâmplă pentru că Supercom trebuia să facă un contract cu fiecare Asociație de Proprietari și să încaseze de acolo banii, dacă nu își făcea treaba, Asociația de Proprietari se supăra, protesta. Acum s-a transformat într-o taxa pentru toată lumea.
Supercom are garanția că plătește primăria, nu mai trebuie să stea după fiecare Asociație de Proprietari, suma s-a și indexat, cu 1,25 dacă nu mă înșel, tariful pentru o persoană și drept urmare a câștigat extraordinar de mult fără să aibă niște condiții contractuale mai bune.
La asta se adaugă că serviciul de monitorizare contracte din cadrul primăriei nu își face treaba, iar orice sesizare privind curățenia o trimite mai departe către companie, închizând cercul.
Presupunând că o să câștigați, știți că astfel de contracte se renegociază extrem de greu, sunt implicații juridice la mijloc, sunt implicații de afaceri, sunt tot felul de interese în jurul unei companii de salubritate. Cum puteți să descâlciți această problemă?
Știu că sunt interese foarte mari, așa este, avantajul la noi este că în acest moment se află în desfășurare o licitație pentru selectarea unui nou operator de salubritate pentru că actualul operator de salubritate nu are licență. Funcționează fără licență din 2018, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru că și-a negociat ilegal creșterea tarifelor.
Problema noastră este că nu avem niciun operator cu licență pentru că primăria insistă să lucrăm cu acest operator. În acest moment, este în desfășurare o licitație pe care oamenii din primărie o tot amână prin diverse mijloace. Nu o să intru în detalii, cred că termenul de depunere a ofertelor s-a mutat, acum, undeva pe 19 octombrie.
Dar cum fac ei treaba asta? Realizează caietul de sarcini în așa fel încât acesta să încalce legea, pentru ca autoritatea de reglementare să vină și să le spună să refacă acest caiet de sarcini. Ei mai verifică, mai schimbă o virgulă, refac caietul, îl fac tot neconform, și uite așa se tot prelungește și se rostogolește termenul, iar compania Supercom continuă să încaseze taxele pe salubritate.
Spuneți-mi cum puteți rupe acest lanț în care sunt implicați funcționari din primărie care fac înțelegeri cu companii, în loc să urmărească interesele cetățenilor?
Un caiet de sarcini corect nu este complicat, trebuie să respecte recomandările ANRSC, Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor Comunitare, ei spun ce trebuie făcut, doar că cei din primărie nu vor să facă acest lucru.
În cazul acesta, cei care nu-și fac treaba n-ar trebui concediați?
Sunt oameni care își fac treaba, totuși, cumva, primăria funcționează. E adevărat, în funcții de conducere sunt și oameni care-și fac treaba în mod defectuos sau cu rea intenție de multe ori. Aceștia trebuie dați afară cu siguranță și asta putem să facem în urma unui audit care va scoate la iveală toate neregulile.
Apropo de audit, cât durează? Pentru că oamenii au așteptări foarte mari să vadă rezultate?
Probabil șase luni, dar eu mă îndoiesc că oamenii când știu că vine auditul o să-și facă treaba cu aceeași nepăsare. Deci eu cred sincer că dacă află că vine auditul și le evaluează activitatea, toate deciziile lor, ei o să continue să-și facă treaba la fel de prost.
Sunt convins că foarte mulți dintre oamenii din primărie vor vrea să arate că ei știu să-și facă treaba bine. Sunt convins că activitatea primăriei se va îmbunătăți.
Ce putem face noi în primărie este să setăm indicatori de performanță
Radu Mihaiu, candidat PNL-USR-PLUS Primăria Sector 2, București
Primăriile din România sunt extrem de corupte, avem foarte multe cazuri de primari care au fost condamnați, foarte multe cazuri de primari sau angajați ai primăriilor care sunt cercetați penal, care ar fi planul de limitare a corupției într-o primărie, în cazul acesta Primăria Sectorului 2 din București?
În primul rând cred că este obligatoriu ca rezultatele auditului să ajungă acolo unde trebuie să ajungă. Dacă sunt fapte de natură penală, să fie investigate.
Ce putem face noi în primărie este să setăm indicatori de performanță, peste tot așa funcționează instituțiile, mai ales cele mari, se setează criterii de performanță în care, direcțiile, serviciile au obiective și dacă nu le îndeplinesc pot fi penalizați cu tăieri de salariu, avertismente etc.
Limitarea corupției se poate face, unul dintre pilonii luptei anticorupție ca să spun așa, îl reprezintă setarea unor criterii de performanță corecte.
Al doilea pilon este o transparentizare a deciziilor și în sensul acesta am un proiect de transparentizare a tuturor achizițiilor și tranzacțiilor pe care le face primăria. Poate să cumpere diverse produse, dar poate pune la dispoziția societății civile, cetățenilor, resurse.
Locuri de parcare, de exemplu, în momentul acesta e clar că există corupție în distribuirea lor, dacă procesul ar fi transparent, ar exista o platformă online, toată lumea ar ști cum se poate obține, care sunt condițiile pentru un loc de parcare, corupția de acolo dispare.
Ați adus în discuție problema locurilor de parcare, faceți această transparentizare, putem să facem un fel de licitație pentru locurile de parcare pe un site, nu credeți că acest proces va duce la creșterea prețului? Că o parte dintre cetățeni vor fi defavorizați? Mă gândesc aici la pensionari, care au un loc de parcare de 100 de ani, țin o mașină acolo și plătesc ceva la primărie în fiecare an. Cumva oamenii cu venituri mult mai mari sunt favorizați. O persoană cu mulți bani poate să închirieze zece locuri de parcare.
Am înțeles, ideea este că nu s-ar permite, sau nu e normal să se permită pe familie sau pe apartament să zic așa, pe familie la nivel de sector, nu s-ar permite mai mult de un loc de parcare. Deci asta ar fi exclus, să poți obține mai mult de un singur loc de parcare, pe de altă parte, și taxa anuală pentru un loc de parcare este hilară, costă 3 pachete de țigări pe an, 58 de lei dacă nu mă înșel, deci este foarte scăzută taxa pentru locurile de parcare și este foarte clar că numărul de mașini crește, iar spațiul din București nu poate să crească la fel de mult și de aceea aglomerăm trotuarele pentru că, în momentul acesta, să parchezi în București este gratis. Să deții o mașină în București e gratis, ocupând spațiul pe care ceilalți oameni nu-l pot folosi. Și în Sectorul 2 avem de zece ori mai multe mașini decât locuri de parcare.
Putem construi locuri de parcare și vom construi locuri de parcare, unele prin sistematizarea sensurilor unice, altele prin sistemul de smart parking. O să construim și parcări de tip “park and ride”, dar este foarte clar că nu vom putea să găsim loc pentru toate mașinile care sunt acum și pentru cele care vor veni.
În fiecare an intră în București 60, 70 de mii de mașini și dacă pentru fiecare din mașinile acestea am face un loc de parcare care să coste 10.000 de euro, nu 30.000 precum cele ale domnului Negoiță de la Sectorul 3, 10.000 de euro, că noi îl construim onest, cu licitații pe bune. 10.000 de euro înmulțit cu 70.000 de mașini înseamnă 700 de milioane de euro pe an, că să parcăm doar mașinile noi și să rămânem la fel de aglomerați. E clar că nu se poate.
Probabil că aici e nevoie de o gândire la nivelul întregului municipiu, pentru a reduce numărul de mașini sau a face mai costisitor deținerea unei mașini în București.
Trebuie să încurajăm reducerea dependenței de mașină.
Dacă exista o soluție magică ar fi găsit-o orașele din Occident înaintea noastră când s-au lovit și ei de problema supra aglomerării cu mașini.
Radu Mihaiu, candidat PNL-USR-PLUS Primăria Sector 2, București
Aici e o mare problemă, și eu m-am confruntat deseori cu ea. Cred că sunt mulți părinți în situația în care și-ar putea duce copiii la școală cu transportul în comun, nu cu mașina. Ce se poate face în acest sens deși nu cred că la nivelul sectorului aveți o soluție magică, dar trebuie un anumit tip de gândire la nivelul întregului oraș?
Trebuie să începem să vorbim onest despre locuri de parcare și este foarte clar că nu le putem produce pe toate și atunci există câteva măsuri care au fost luate în orașele din vestul Europei. Dacă exista o soluție magică ar fi găsit-o orașele din Occident înaintea noastră când s-au lovit și ei de problema supra aglomerării cu mașini.
Nu există o soluție magică. Putem să mergem pe direcțiile pe care au mers și ei - încurajarea transportului alternativ, pentru biciclete, pentru trotinete, piste și parcări.
Am văzut că la noi foarte mulți oameni trebuie să-și care bicicleta pe scări, să o urce până sus în apartament și acolo să o depoziteze pe balcon când vine seară acasă. După aceea, dimineața când pleacă, trebuie să o coboare.
Ce propun eu este să construim parcări securizate pentru biciclete în zonele rezidențiale în așa fel încât să-ți poți lăsa bicicletă în fața blocului, să fie monitorizată, filmată, în așa fel încât să o știi în siguranță și să poți s-o folosești. Acei oameni care pot să folosească bicicleta trebuie să fie încurajați și ajutați s-o facă.
Referitor la transportul în comun este foarte clar că trebuie să discutăm o colaborare cu Primăria Generală, soluțiile nu pot să fie decât comune. Dar apropo de părinții cu copii, vreau să încurajez transportul elevilor cu autobuzul, iar din stațiile STB să fie preluați de microbuze speciale și duși până în curtea școlii. În acest fel, copiii ar putea merge neînsoțiți la școală.
Ați lucrat cel puțin un an în Guvernul Cioloș la Ministerul Fondurilor Europene. Aș vrea să știu dacă există posibilitatea să aveți proiecte europene pentru Sectorul 2? Care ar fi cele mai potrivite proiecte și la ce v-ați gândit să faceți astfel încât să atrageți mai mulți bani decât a atras orice administrație din Sectorul 2 până acum?
S-au atras foarte puțini și anul acesta s-au și cheltuit foarte puțin din banii care fuseseră programați.
Ce sumă a fost alocată?
Dacă nu mă înșel, s-a cheltuit 3% din banii bugetati la începutul anului .
Și câți au fost bugetați?
Cred că 150 milioane de lei și cred că au fost cheltuiți 3% pe școli și grădinițe, lucruri de genul asta. S-a cheltuit puțin, acum nu știu, suntem în perioada de pandemie, nu aș putea să critic nefolosirea banilor.
Da, chiar există câteva circumstanțe atenuante.
Dar e important de spus că urmează un nou exercițiu financiar. Uniunea Europeană alocă bani în exerciții financiare, cel în care ne aflăm acum este 2014-2020, deci practic proiectele care au fost contractate anul acesta mai au trei ani să se finalizeze, dar cele care au fost contractate și au fost, au existat pentru ele lansări de proiecte, apeluri de proiecte, așa se numesc în jargonul proiectelor fondurilor europene, acestea se vor finaliza.
Pentru noii bani care vin de la Comisia Europeană, în noul exercițiu financiar, din experiența anterioară, primii bani, probabil, vor veni în anul 2022 sau chiar 2023.
Cumva, după jumătatea mandatului.
După jumătatea mandatului. Asta s-a întâmplat de fiecare dată. De exemplu, primii bani pentru noul exercițiu financiar au fost în 2016, în timpul Guvernului Cioloș deși a început acest exercițiu financiar pe 2014, deci exercițiul financiar 2014-2020, primii bani alocați au fost în 2016, în Guvernul Cioloș.
E posibil să se întâmple același lucru pentru că există o oarece birocrație, se semnează mai întâi acordul de parteneriat care anunță cam unde se vor duce banii. După acordul de parteneriat, guvernul trebuie să-și facă propriile alocări pe diverse axe și să creeze apeluri de proiecte și așa mai departe. Toate acestea durează din păcate și este foarte probabil ca primii bani europeni să poată fi accesați cu adevărat abia în 2022 sau 2023.
Dar vor fi mulți bani care pot fi accesați pentru infrastructură școlară, pentru digitalizarea primăriei, pentru infrastructură de transport alternativ, pentru anveloparea blocurilor, chiar și în București, că se spune că nu se poate în București, am putea face în București și anveloparea blocurilor, se vor putea accesa bani chiar și pentru proiecte de tip afterschool, școală după școală, care reprezintă o nevoie foarte mare în București. Îți lași copilul la școală și după aceea, mai ales pentru cei mici, dacă nu ai o bunica sau o bonă și muncesc ambii părinți, de la ora 12:00 trebuie să faci ceva cu copilul. De obicei se plătește un afterschool.
Cheltui bani.
Ce se poate face este să accesezi bani special pentru acestea, pentru că în proiectul de acord parteneriat există bani alocați pentru așa ceva. Extinderea programului școală după școală, în așa fel încât să-ți poți lasă copilul în siguranță până la ora 18.00, să primească și o masă caldă.
Sunt convins că unii părinți ar plăti o sumă modică, nu este obligatoriu să fie total gratuit, ar plăti numai să știe că problema asta este rezolvată cum trebuie.
Păi oricum plătesc, exact cum ați spus, ori pe transport că iau copilul de la școală și-l duc la bunici, ori pe bone, ori pe meditații, pe cluburi. Sunt bani care sunt dați de familie că să țină copilul ocupat, iar părinții să poată munci.
Așa este, și asta ar trebui, cred că primăria poate ajuta, dar repet, abia în a doua jumătate a mandatului. Sigur, până atunci există niște școli în Sectorul 2 care au implementat programul “școală după școală”. Vrem să-l extindem la toate școlile în măsura în care nu vom întâmpină probleme deosebite.
Nu aș vrea să terminăm interviul înainte să abordăm tema PUZ-urilor (Plan Urbanistic Zonal) din Sectorul 2. A fost o temă larg dezbătută în presă, sunt câteva voturi în Consiliul General, proiecte care au trecut, care sunt controversate și contestate de cetățeni. Vreau să vă întreb ce soluții aveți în acest domeniu, ce ar trebui făcut, cum puteți să protejați parcurile pentru că și acolo este o mare vânzoleala, sunt foarte mulți investitori care vor să construiască lângă parc, dacă se poate să ia ceva din parc și să construiască?
Din păcate, pe 13 august s-a votat în Consiliul General de către PSD, ALDE și PMP, un document care va produce foarte mult rău în Sectorul 2. Se numește PUZ coordonator Sector 2, care ia peste 25 de hectare din spațiul verde al Bucureștiului.
Sunt mai multe suprafețe, în zona lacurilor, fosta bază RADET, un teren care făcea parte din Parcul Verdi și după aceea cumva s-a pierdut pe drum și acum devine teren construibil, adică se pot face blocuri, în zona peninsulei de lângă Lacul Floreasca, sunt multe zone în București de unde dispare spațiul verde. Spațiul acesta verde nu era parc, nu era amenajat, dar ar fi putut.
Adevărul este că PUZ-ul acesta a tăiat foarte mult din spațiile verzi, a ținut foarte tare cu dezvoltatorii imobiliari. Dar nu este numai problema de spații verzi, problema este că acest PUZ a fost făcut fără să se țină cont de nevoile de utilități.Poți să faci un cartier, de exemplu, la sud de Fabrica de Glucoză, se construiește un cartier imens și avem o problemă acolo cu canalizarea pentru că țevile nu au fost proiectate să suporte o asemenea dezvoltare.
Aici este pur și simplu responsabilitatea primăriei care dă aprobare să construiești într-o zona fără să ai infrastructură necesară.
Problema este că în momentul în care a trecut acest PUZ, dezvoltatorii au dreptul să construiască. Au dreptul să construiască acolo.
Discutam cu arhitecta șefă și am spus: “Doamnă unde vom avea loc de o școală? Primăria trebuie să asigure o școală, grădinițe, creșe. Unde se va face că nu văd niciun spațiu prevăzut pe harta asta, unde se face școala?” Doamna arhitectă a spus că nu este rolul ei să spună unde o să fie școlile.
Niciun proprietar nu va vrea să-și cedeze din propriul spațiu pentru școală. Va spune, da, vreau școală, dar să fie pe terenul vecinului. Lucrurile astea nu se pot face decât prin negocierea dintre primărie și dezvoltatori. Pentru că o școală aflată în acel cartier face ca valoarea tuturor terenurilor să crească.
Vizavi de acest PUZ, cum puteți îndrepta lucrurile?
Noi sperăm să poată fi dat înapoi. Am atacat cu plângere prealabilă acest PUZ al Sectorului 2. Am depus joia trecută, împreună cu președinta PNL Sector 2, doamna Anisie, am depus o plângere prealabilă împotriva acestui PUZ. Este primul pas înainte de atacare în contencios administrativ, e un pas obligatoriu.
De ce am atacat acest PUZ? De ce facem această acțiunea juridică? Pentru că am discutat deja cu consilierii, cu cei de pe lista de consilieri generali, iar în prima ședința a Consiliului General vom vota să se anuleze decizia prin care a fost aprobat acest PUZ.
Deci există posibilitatea să anulați PUZ-ul?
Există posibilitatea să anulăm decizia care a aprobat PUZ-ul.
Dar nu există un pericol? Dezvoltatorii respectivi nu vă pot da în judecată?
Păi, practic e că și cum s-ar vota un alt PUZ.
Deci faceți un nou proiect?
Nu știu dacă facem un nou proiect, dar este același regim legal, e adevărat că dezvoltatorii care obțin autorizație de construire pe acest PUZ până la momentul anulării vor putea construi. Nu-i vom putea opri să construiască. Asta e adevărat.
Deci există un pericol, dar există și posibilitatea de a limita daunele?
Da, exact asta este ce vrem să facem, să limităm daunele, pentru că repet, orice autorizație de construire care se dă acum va rămâne în picioare chiar dacă PUZ-ul va fi anulat. Pentru că există un principiu al predictibilității drepturilor și dacă omul și-a luat autorizația de construire cândva când era legal, acea autorizație de construire, pe perioada ei de valabilitate, își produce efectele.
O întrebare pe care aș vrea să v-o pun este legată de relația cu ONG-urile din Sectorul 2. Cum poate un ONG să îmbunătățească activitatea administrației și cum puteți să preluați proiecte de la astfel de organizații non-guvernamentale și să le implementați?
Dialogurile noastre cu grupurile civice au fost destul de consistente. În acești ultimi patru ani a fost o colaborare foarte strânsă și intenționăm să continuăm tipul acesta de colaborare.
Ce pot eu să promit și am promis asta grupurilor civice, că întotdeauna vom sta de vorba. Poate că uneori vor fi decizii care nu vor fi pe placul dumnealor, dar nu o să fie ascunse și o să le comunicăm. Dialogul va fi tot timpul deschis, acolo, și atunci când nu suntem de aceeași părere până la urmă factorul politic este cel care a fost votat.
Ceea ce propun eu este să avem dialog tot timpul. Dacă vor există PUD-uri, adică Planuri Urbanistice de Detaliu, care cer derogări de la PUZ și care pot afecta zone, cartiere, deci pot afecta ceea ce grupurile civice urmăresc să nu fie afectat, vom sta cu siguranță de vorbă.
Ce pot eu să promit este că orice fel de astfel de proiect va fi disponibil cu toată documentația, cu minimum 7 zile înainte de vot în așa fel încât oricine să poată să-l vadă și dacă există contestări, să le putem discuta și voi încerca, pe cât posibil, atunci când este cazul și este nevoie să facem și constatări la fața locului cu acele proiecte care afectează vecinii sau cartierul cu totul. Dacă este o casă, care nu are un impact foarte mare, atunci poate n-o să fie chiar la fața locului.
Care sunt șansele dumneavoastră în acest moment și de ce credeți că veți fi un primar mai bun decât principalii contracandidați?
Problema cu domnul Popescu este aceea că e prea conectat la grupuri de interese și la rețele de sifonat bani. Practic a preluat aproape toate rețelele de influență ale fostului primar, domnul Onțanu, și din punctul meu de vedere este foarte dependent de acestea și le este dator. Asta a fost cea mai mare problemă pe care am avut-o cu domnul Popescu înainte ca să se pună problema de candidatura la Primăria Sectorului 2.
Domnul Popescu a devenit PSD-ist mult mai devreme decât acum o lună când a făcut și pasul oficial. De fiecare dată când avea nevoie, a obținut voturile PSD-ului sau UNPR-ului pentru toate proiectele. Au avut o colaborare foarte bună.
Primarul PSD-ist a lipsit cu totul, domnul Popescu fiind primarul de facto în acești patru ani în care, așa cum și dumneavoastră spuneați, sectorul a decăzut foarte mult.
Problema noastră cu domnul Popescu a fost că el era un PSD-ist deghizat. Acum și-a dat arama pe față și se arată așa cum este. De-asta nici nu s-a pus vreodată problema că noi să putem susține pe cineva că domnul Popescu.
Sunt convins că odată ce voi ajunge la primărie voi găsi tot felul de documente care vor ajunge acolo unde trebuie.
Cum ați reușit să faceți alianța PNL-USR-PLUS la București?
A fost o negociere și părerea mea este că a fost o dovadă de maturitate a celor două partide, maturitate de care nu s-a dat dovadă acum patru ani și ne-am ales cu Bucureștiul roșu peste tot, cu șapte primării câștigate de PSD.
În acest moment, cele două formațiuni au reușit să dea la o parte diferențele. Din punctul nostru de vedere, noi am reușit să ne păstrăm principiile și să nu susținem oameni corupți sau cu suspiciuni întemeiate de corupție și am reușit să propunem bucureștenilor candidați unici.
Cu acești candidați unici, din punctul meu de vedere, avem o șansă extraordinar de bună să întoarcem Bucureștiul și să revenim cu el pe o direcție de prosperitate și de dezvoltare, nu doar de cheltuit bani pe festivaluri și pe chermeze, pe vouchere și să facem treaba așa cum e nevoie, să facem investițiile de care e nevoie pentru creșterea nivelului de trai.
A fost o negociere complicată la nivelul Bucureștiului, dar o negociere în care cred că până la urmă am ajuns la cea mai bună soluție USR-PLUS și PNL. Sunt trei sectoare în care avem candidați URS-PLUS și trei sectoare în care sunt candidați PNL.
Vezi și:
