Desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, reorganizarea Inspecţiei Judiciare, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor şi întărirea luptei anticorupţie se numără printre obiectivele Programului de guvernare 2020 – 2024 propus de PNL, USR PLUS şi UDMR.
Urmăreşte LIVE cum dă Guvernul Cîţu examenul în Parlament pe repede-înainte
Coaliţia de centru-dreapta susţine desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, ministerul de resort urmând să depună în cel mai scurt timp un proiect de lege în acest sens.
Marcel Ciolau: PSD nu va vota desființarea Secției Speciale. Nu e nevoie de așa ceva!
Un alt obiectiv este renunţarea la creşterea de la 1 ianuarie 2021 a numărului de judecători din completurile de apel şi contestaţie.
Potrivit programului, aceasta este o urgenţă "majoră", având în vedere "pericolul real" de blocaje în instanţe care ar putea fi generat.
O altă urgenţă o constituie, în opinia celor trei formaţiuni, eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraţilor.
"La data de 1 ianuarie 2022 urmează să intre în vigoare prevederile legale care vor permite judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi de la Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalului asimilat acestora să se pensioneze la împlinirea vârstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani, ori cuprinsă între 20 şi 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale.
În lipsa unei intervenţii legislative urgente aceste măsuri riscă să cauzeze o scădere severă a efectivului magistraţilor, în special a celor mai experimentaţi dintre aceştia, ce activează la instanţele şi parchetele superioare, ceea ce va putea afecta calitatea actului de justiţie", se explică document.
"Este necesară o refacere a competenţelor DNA!"
Întărirea luptei împotriva corupţiei şi a infracţionalităţii organizate se numără şi ea printre obiectivele pe termen scurt fixate de coaliţia guvernamentală PNL, USR PLUS şi UDMR.
"Luarea unor atribuţii DNA referitoare la corupţia din justiţie, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislaţiei au condus la o încetinire a activităţii DNA. Este necesară o refacere a competenţelor DNA cu privire la corupţia din justiţie.
De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic şi uman: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofiţeri de poliţie, procurori, personal auxiliar) atât pentru DNA, cât şi pentru DIICOT", se menţionează în Programul de guvernare.
Reforma Inspecţiei Judiciare
Coaliţia mai propune în perioada imediat următoare o reformă a Inspecţiei Judiciare, astfel încât aceasta să ofere garanţii sporite de independenţă şi imparţialitate.
"Prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare, inspectorul-şef a dobândit în mod nejustificat o serie de competenţe discreţionare.
Pe lângă faptul că a devenit ordonator principal de credite şi unic titular al acţiunii disciplinare, acesta desemnează inspectorul-şef adjunct şi directorii de direcţii, controlând astfel selecţia inspectorilor judiciari, conduce şi organizează activitatea instituţiei, aprobă regulamentul conţinând normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie, iar procedura prin care poate fi revocat din funcţie a fost îngreunată considerabil.
Aceste măsuri impietează asupra imparţialităţii inspectorilor judiciari şi a profesionalismului activităţii Inspecţiei Judiciare, cu consecinţa punerii în pericol a independenţei Justiţiei", se indică în document.
Se schimbă modalitatea de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA şi DIICOT
Programul de guvernare vizează şi modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General, DNA şi DIICOT.
"Interferenţa politică, în mod special din partea ministrului Justiţiei, în procesul de desemnare sau de revocare a conducerii principalelor structuri de parchet din România a dus în ultimii ani la numeroase dispute, de la acuzarea procurorilor că acţionează exclusiv împotriva politicienilor dintr-o anumită tabără şi până la demiterea şefilor de parchete înainte de expirarea mandatelor acestora.
De aceea, avem în vedere modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe lângă ICCJ, DNA şi DIICOT prin diminuarea factorului politic şi creşterea rolului CSM în această procedură, ministrul Justiţiei făcând propunerea de numire în funcţie în urma unei proceduri transparente şi obiective de selecţie a candidaţilor, validarea rezultatelor concursului urmând a se realiza printr-un aviz conform al Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea în funcţie va reveni preşedintelui.
Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazată pe o procedură similară, ce poate fi iniţiată şi de către Secţia de procurori a CSM", propun cele trei formaţiuni.
Pentru obţinerea unor rezultate mai bune pe linia luptei împotriva infracţionalităţii de mediu, în special a tăierilor ilegale de păduri, se are în vedere fie înfiinţarea unei structuri specializate în cadrul Parchetului General, fie crearea unor structuri specializate în cadrul parchetelor.
Citeşte şi:
Program de guvernare: O treime din redevenţele petroliere din Marea Neagră se va duce către pensii