Cancelarul austriac Karl Nehammer nu și-a schimbat poziția nici după vizita în Bulgaria și continuă să se opună aderării acestei țări și a României la Schengen. El a precizat că va cere Uniunii Europene fonduri cu care Bulgaria să refacă gardul de la granița cu Turcia, însă Rumen Radev i-a spus că nu este corect ca țara sa și România să rămână în afara Schengen.
Președintele Bulgariei și cancelarul Austriei au făcut o vizită la frontiera bulgaro-turcă, unde Karl Nehammer a putut vedea cum arată gardul de la graniță ridicat pentru oprirea imigrației, relatează ziarul bulgar 24 Chasa.
Gardul dintre Bulgaria și Turcia a fost construit în urmă cu șapte ani, iar cancelarul austriac consideră că nu mai este util, întrucât mulți imigranți reușesc să-l depășească. El a spus că va cere două miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru ridicarea unui gard nou.
"Vizita mea de astăzi a avut ca scop să arate Comisiei Europene cât de dificilă este aici paza frontierei europene. Partea austriacă sprijină eforturile și dorința Bulgariei de a consolida această protecție. Vom pleda ca Bulgaria în fața Comisiei Europene să ajute ca aceste două miliarde de euro, care sunt necesare pentru protecția frontierei, să fie livrate", a spus Nehammer.
"Protecția frontierei bulgaro-turce este și protecția graniței Europei", a mai spus cancelarul Austriei.
Radev i-a spus lui Nehammer care e problema reală
Președintele Bulgariei a subliniat, însă, că nu este corect ca țara sa și România să fie lăsate în afara Schengen. "Faptul că Schengen nu funcționează corect în Europa Centrală nu înseamnă că Bulgaria și România ar trebui să rămână în afara spațiului Schengen", a spus Rumen Radev.
"Protejăm frontierele externe ale UE și mai bine decât o serie de țări care se află în Schengen. Spațiul Schengen întruchipează una dintre cele mai importante valori ale Uniunii Europene. Pe lângă securitate, există dimensiuni economice și de altă natură. Cred că nu este corect ca noi cu România să fim în afara Schengen", a adăugat acesta.
Radev și-a exprimat speranța că o soluție rațională a problemei va fi găsită în viitorul apropiat. "Protecția frontierelor externe europene este un angajament comun al tuturor statelor membre ale UE. Țările din prima linie, în special Bulgaria, au nevoie de sprijin", a mai spus acesta.
Nehammer i-a ignorat din nou pe jurnaliștii români
Cancelarul austriac a răspuns și unor întrebări puse de jurnaliștii bulgari și austrieci, dar le-a ignorat pe cele adresate de jurnaliștii veniți de la București, a relatat corespondentul TVR, Lucian Pîrvoiu, pe Facebook.
"Scandalos! Discriminare pe bază de naționalitate, în UE! Cancelarul austriac Karl Nehammer tocmai a aterizat pe helidromul directoratului poliției de frontieră Elhovo, de lângă granița cu Turcia. Sfidarea României și a românilor continuă. Aparatul de presă al președinției bulgare interzice jurnaliștilor români să pună întrebări, fie ele și în germană sau bulgară, pe motiv că e o vizită bilaterală și «când va veni cancelarul în România, atunci o să puteți pune întrebări», ne-a spus doamna de la președinție.
"Oare cu ce am greșit ca să fim batjocoriți până și de prietenii bulgari? De ce suntem discriminați față de bulgari și austrieci pe baza nationalității? De ce nu putem pune întrebări, fie și în bulgară sau germană, dacă acesta e protocolul vizitei bilaterale?", a scris Lucian Pîrvoiu.
Nehammer a procedat la fel și la conferința de presă ținută pe 7 decembrie la Viena, înainte de a bloca la JAI cererea de aderare a României și Bulgariei la Schengen. El a răspuns la întrebările presei austriece, dar a refuzat să răspundă la întrebarea formulată în engleză de trei ori de jurnaliștii români: "Puteți explica de ce sunteți de acord cu Croația în Schengen, dar nu cu Bulgaria și România?".
Cancelarul nu a răspuns și a plecat iritat când jurnaliștii români au insistat. Gărzile de securitate i-au împiedicat pe jurnaliștii români să-l urmeze, iar unul dintre agenți a rostit cuvântul "huligani" la adresa ziariștilor români.
Jurnalistul TVR a relatat în decembrie cum ministrul de Interne Gerhard Karner, cel care a adus veto-ul împotriva României pe Schengen, a făcut declarații presei austriece, în timp ce ziariştii români au fost ținuți la distanță de gărzile de corp. El a postat atunci o fotografie elocventă.
"Cam așa sunt tratați jurnaliștii români de către austrieci: ministrul austriac de Interne Karner face declarații presei austriece, noi, românii, suntem ținuți la distanță de gărzile de corp. Pleacă grăbit uitându-se urât la noi, care întrebam dacă se simte bine cu decizia luată. O persoană lipsită de eleganță, un necioplit, chiar, aș putea spune. Asta este Austria, asta au votat austriecii: ÖVP, un partid xenofob, rasist și izolationist. Rușine, Karner, rușine Austria!", a scris Pirvoiu lângă imaginea postată pe Facebook.
Olanda confirmă sprijinul pentru aderarea României
Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, luni, o întrevedere bilaterală cu omologul său olandez, Wopke Bastiaan Hoekstra, în marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe, context în care şeful diplomaţiei române a abordat cu prioritate perspectivele de avansare a procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen, "prin depăşirea situaţiei create ca urmare a rezultatului reuniunii Consiliului JAI din 8 decembrie", informează MAE.
Ministrul de Externe olandez "a reconfirmat sprijinul Olandei pentru aderarea României la Schengen, a reiterat faptul că votul olandez din 8 decembrie nu a fost îndreptat împotriva României, ci doar a Bulgariei şi a arătat că se va implica activ în conturarea la nivel european a unei soluţii pentru aderarea României", se arată într-un comunicat citat de Agerpres.
În marja CAE, Bogdan Aurescu a informat asupra demersurilor în curs ale părţii române, menţionând dialogul pozitiv cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE, care este "angajată prioritar pe dosarul aderării, şi angajamentul acesteia de a contribui activ la eforturile de identificare a unor soluţii constructive care să conducă la adoptarea deciziei de aderare la Schengen a României, inclusiv prin lansarea de consultări în perioada următoare", precizează MAE.
Aurescu a făcut referire şi la demersurile intense pe lângă omologii din statele membre UE iniţiate de la începutul acestui an, care au condus la reconfirmarea sprijinului acestora pentru obiectivul României de aderare la Schengen.
De asemenea, ministrul român l-a informat pe şeful diplomaţiei olandeze cu privire la dinamica dialogului cu partea austriacă, derulat în scopul reconsiderării poziţiei Austriei în acest dosar.
În acest sens, a evocat întrevederea avută cu omologul austriac, Alexander Schallenberg, în marja participării recente la Forumul Economic Mondial de la Davos, şi a amintit decizia părţii române de retrimitere la post a ambasadorului României la Viena, "un gest de deschidere care reconfirmă deopotrivă interesul ţării noastre pentru cooperarea în spirit european, cât şi aşteptarea ca partea austriacă să se reangajeze în dialogul bilateral pe acest subiect de o manieră constructivă".