Care sunt principalele provocări în contextul reformelor din Republica Moldova? Și ce sprijin pot oferi Uniunea Europeană și Germania pentru a soluționa criza gazelor și alte probleme politice și economice?
Au trecut mai mult 100 de zile de când Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a investit guvernul. Chiar de la începutul mandatului, premierul Natalia Gavrilița și-a propus o agendă cuprinzătoare de reforme, care presupune planuri de schimbări ample și fundamentale ale întregului sistem de guvernare.
În acest context, Asociația Europa de Sud-Est din Germania (Südosteuropa Gesellschaft) a organizat pe 23 noiembrie un atelier de lucru la Berlin, la care a participat ca invitat special prim-ministrul Republicii Moldova.
Ambiții de schimbare radicală a sistemului
În deschiderea evenimentului, Natalia Gavrilița a reiterat că agenda de reforme a Guvernului este una îndrăzneață, ambițioasă și urgentă, având sprijinul deplin al cetățenilor și al partenerilor internaționali.
Totodată,ea a declarat că există deja o agendă clară pentru următorii patru ani, care este bazată pe intervenții și reforme în mai multe domenii cheie.
"Probabil cea mai importantă prioritate pentru agenda de reforme a acestui guvern este de a realiza reforma sectorului justiției, care pentru noi presupune o verificare externă a judecătorilor și procurorilor. Sistemele anterioare nu au fost capabile să se reformeze din interior, în ciuda mai multor ani de reforme bazate pe cele mai bune exemple europene", a declarat premierul.
"Acest lucru este crucial pentru cetățenii noștri, dar, de asemenea, este esențial pentru consolidarea instituțiilor noastre și pentru a le face mai receptive, mai eficiente și mai responsabile. Asigurarea statului de drept nu este doar o condiție prealabilă pentru o democrație funcțională, ci este și o condiție prealabilă pentru dezvoltarea economică pentru un mediu economic bazat pe concurență loială și predictibilitate.
Din prima zi la putere, Guvernul a adoptat toleranță zero față de corupție. Acum, e important ca Justiția să-i tragă la răspundere pe cei responsabili de corupție și este responsabilitatea și prioritatea noastră să creăm o administrație guvernamentală mai deschisă, mai transparentă și mai echitabilă."
Relansarea economiei
Un alt subiect important pus în discuție a fost legat de procesele economice, relansarea sectorului în perioada post-pandemică, dar și digitalizarea economiei.
Astfel, premierul de la Chișinău a spus că un obiectiv prioritar este îmbunătățirea situației economice a țării și crearea circumstanțelor favorabile pentru ca Republica Moldova să fie mai rezistentă la șocurile din interior și exterior.
"Viziunea mea este că statul ar trebui să fie un partener al sectorului privat și să încurajeze reprezentanții afacerilor oneste și legitime. Există o distorsiune în unele domenii ale mediului concurențial și lucrăm intens pentru a asigura un cadru legal și de reglementare clar, transparent și favorabil afacerilor.
Este esențial pentru noi să combatem aceste practici de abuz pe piață și să eliminăm barierele de intrare și ieșire de pe piață, abuzurile de poziție dominantă sau încălcarea principiilor concurenței loiale.
Este important să îmbunătățim mediul de afaceri și să creăm stimulente pentru companiile mici și mijlocii, care, în opinia noastră, ar trebui să devină coloana vertebrală a economiei moldovenești.
Prin urmare, în programul nostru guvernamental avem reforme ambițioase privind dereglementarea, accesul la instrumente financiare, accesul la servicii de consultanță și investiții în creșterea întreprinderilor, care în cele din urmă este cheia creării de locuri de muncă", a spus Natalia Gavrilița.
Relații externe echilibrate
Șefa guvernului de la Chișinău a discutat și despre politica externă a țării, referindu-se în mod special la angajamentele privind implementarea Acordului de Asociere cu UE, dar și la o relație cu Federația Rusă bazată pe pragmatism.
Natalia Gavrilița a spus că reformarea sistemului judiciar și îmbunătățirea guvernării reprezintă o dezvoltare de tip european, iar Guvernul are un mandat politic foarte puternic de a promova integrarea europeană.
"Aș dori să subliniez importanța sprijinului oferit de partenerii noștri occidentali în lupta împotriva coronavirusului și în abordarea crizei energetice. Angajamentul constant al partenerilor noștri în a ne ajuta să accesăm vaccinuri și să ne îmbunătățim echipamentele medicale a fost foarte apreciat de oameni", a declarat premierul.
"Recent ne-am confruntat cu o criză energetică destul de dificilă și importanța sprijinului acordat de UE în acest sens, atât din punct de vedere al expertizei, cât și al sprijinului public și politic, a fost extraordinară. Un alt domeniu prioritar al politicii noastre externe este de fapt legat de vecinii noștri România și Ucraina, cu care avem un dialog foarte bun, și apreciem efortul lor de susținere a guvernului."
Totodată, Natalia Gavrilița a afirmat: "Guvernul își dorește o relație pragmatică cu Rusia, reciproc avantajoasă și stabilă. Există o mulțime de probleme legate de relațiile noastre bilaterale, începând cu regiunea transnistreană, angajamentul Guvernului pentru integrarea europeană, schimburile comerciale și, în principal, restricțiile privind accesul exportatorilor noștri pe piața rusă.
În următorii patru ani, ne propunem să atingem progrese importante în relațiile bilaterale, care să nu fie dictate doar de considerații geopolitice, ci de nevoia de a ne ajuta poporul și de a sprijini afacerile moldoveneşti."
Criza gazelor
Natalia Gavrilița s-a referit și la recenta criză a gazelor, care s-a finalizat cu semnarea prelungirii contractului cu concernul rus Gazprom.
Ea a declarat că a reușit să depășească această criză, atât prin negocieri și găsirea surselor alternative de alimentare a țării cu gaze, cât și prin lansarea programelor de compensații pentru primele volume de gaze consumate:
"Am reușit să ne îmbunătățim poziția de negociere în octombrie, iar unul dintre pașii importanți pe care i-am făcut este să reușim să găsim resursele necesare și să cumpărăm efectiv, pentru prima dată în istoria Moldovei, gaz de pe alte piețe. Însă criza gazelor a arătat din nou că trebuie să avem o strategie pe termen mai lung. Trebuie să fim pregătiți. Acum este o oportunitate de a investi în surse regenerabile. Aceasta este o oportunitate de a schimba structura pieței noastre de energie."
Sprijinul UE și al Germaniei
Prezent la eveniment, Janis Mazeiks, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, a menționat că Republica Moldova acum trebuie să realizeze și o transformare democratică, deoarece din aceasta rezultă toate celelalte componente ale sprijinului de care ar avea nevoie Moldova, iar UE și Germania le pot oferi.
Oficialul a declarat că UE este gata să sprijine guvernul de la Chișinău, oferind țării atât suport politic, cât și asistență macrofinanciară, iar acele 60 de milioane de euro oferite recent drept sprijin bugetar vor atenua situația grupurilor vulnerabile ale populației în urma majorării prețului la gaze.
La rândul său, Matthias Lüttenberg, director pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală al Ministerului federal de Externe din Berlin, a menționat:
"Problema gazelor este mult mai profundă decât doar o creștere a prețurilor, iar dependența pe care o are Moldova este cu siguranță o vulnerabilitate. Nevoia de a te baza pe prețurile pieței spot nu este cu siguranță cea mai bună rețetă.
Prin urmare, m-am bucurat foarte mult să văd că s-a convenit, în sfârșit, un contract pe termen lung și sper că condițiile acestui contract vor permite Moldovei, pe de o parte, să asigure o cantitate substanțială de gaze pentru populația sa, dar în același timp, folosiți această experiență pentru a reforma nu numai țara, ci și sectorul energetic, astfel încât energia verde să joace un rol mai important în viitor.
Este cel puțin dorința noastră ca, cu ajutorul instituțiilor financiare internaționale și al Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei, să investiți în surse regenerabile și să reduceți dependența de energia tradițională, așa cum o facem noi în Germania."
Simion Ciochină