Călin Georgescu a declarat că investitorii străini sunt prea înfipți în sectoarele cheie ale economiei românești, în urma unui val de privatizări nejustificate. El îmbrățișează pe deplin linia politică a lui Donald Trump ca model pentru viziunea sa naționalistă asupra economiei.
În încercarea sa de a face România Mare din nou, aspirantul ultranaționalist la prezidențiale Călin Georgescu plănuiește o acțiune națională, care vizează marile companii străine cu operațiuni în țară, scrie Politico, făcând trimitere la politica economică suveranistă a lui Donald Trump.
Georgescu a obținut o victorie șocantă în primul tur al alegerilor prezidențiale din România din 24 noiembrie, parțial pe fondul unei campanii pentru a face țara mai puțin dependentă de firmele internaționale din sectoare precum alimentația, apa și energia. Al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie.
Victoria lui a stârnit temeri cu privire la poziția României în UE și NATO, iar ostilitatea sa față de investitorii din interiorul pieței unice a Europei va declanșa semnale de alarmă la Bruxelles, ca să nu mai spunem că ar putea da un pumn în stomac, la propriu, economiei României, scrie publicația.
Ce vrea să facă Georgescu în primele 100 de zile de mandat
Admiratorul populist al președintelui rus Vladimir Putin și al președintelui ales al SUA Donald Trump și-a exprimat deschis frustrarea față de multinaționalele din România, într-un interviu acordat Politico.
"Dacă astăzi, ca toți românii, plătesc apa, știți unde plătesc? Plătesc la o firmă franceză care nu a investit, nu a contribuit cu nimic, dar colectează banii. Plătesc și la o companie străină pentru gaze naturale. Plătesc și energia electrică de la o companie străină. Îmi cumpăr benzina, benzina mea, și unde plătesc? Tot la un străin", a spus el.
Vorbind despre modul în care va combate aceste companii din sectoarele cheie de utilități, Georgescu s-a plâns – ca în multe locuri din Europa de Est – că activele importante ale țării au fost vândute în mod necorespunzător într-un val tulbure de privatizări după căderea comunismului.
El a promis că își va folosi primele 100 de zile pentru a recupera aceste active.
"Mă interesează ca poporul român, nu străinii, să aibă proprietăți în țara mea", a subliniat Georgescu.
Întrebat despre amploarea planurilor sale de a recupera activele, el a precizat: "Mă refeream la recuperarea a ceea ce a fost privatizat și a fost privatizat greșit. În România, nicio privatizare nu este justificată."
Astfel de acțiuni de naționalizare ar declanșa valuri de bătălii politice și juridice, dar Georgescu a arătat o animozitate clară față de marile afaceri în campania sa. El a acuzat, de asemenea, producătorii americani de arme că participă la alimentarea războiului din Ucraina.
Problema cu străinii, mai ales cu francezii
Discursul îndreptat spre autosuficiență ar putea atrage părțile esențiale ale electoratului – chiar dacă ar dăuna grav poziției țării ca destinație pentru investițiile străine, dacă Georgescu chiar ar anula multe privatizări.
Agenția de sondaje CURS îl creditează pe Georgescu cu un avantaj robust în turul doi, preconizând că va câștiga 57,8% din voturi. Întrebarea este, totuși, cât de mult din agenda sa va fi putea el să promoveze cu un parlament pro-UE.
- Realist, despre șansele Elenei Lasconi. Linia frontului
- „Au apăsat pentru prima oară pe trăgaci": de ce nu o susține PSD pe Elena Lasconi - Interviu
Întrebat despre apartenența României la UE și NATO, Georgescu a spus că vrea, pur și simplu, să regleze câteva standarde duble. Este o problemă de lungă durată în Europa de Sud și de Est, de exemplu, faptul că țările mari, cum ar fi Franța, par să beneficieze de un tratament preferențial în UE pe teme, de la datorii la subvenții agricole, a susținut el.
"Vedem că unele țări sunt mai prezente și mai avantajate, iar altele mai puțin", a spus Georgescu despre UE. "Vreau să merg – și vreau să rețineți acest lucru – și să reprezint poporul român cu capul sus, nu în genunchi", a subliniat el.
Georgescu îl îmbrățișează pe Trump
Georgescu îl îmbrățișează pe deplin pe Trump ca model pentru unitatea sa mai naționalistă asupra economiei.
"Este vorba despre viziune – asta vreau să se scrie – o viziune pentru pace și o viziune despre cum a fost America pe primul loc, așa și România trebuie să fie pe primul loc", a spus Georgescu.
Cât despre un acord de pace în Ucraina, el ar prelua linia noului președinte de la Washington. "Tot ce face președintele Trump pe această temă o voi face și eu, categoric", a subliniat acesta.
Deși a fost acuzat că este pro-rus și că amenință poziția României în UE și NATO, Georgescu a subliniat că, de fapt, în sufletul său, el e un susținător al blocului transatlantic: "Pentru mine și oamenii mei, cel mai important este parteneriatul cu America".
Mulți dintre adversarii săi politici s-au arătat, însă, sceptici cu privire la afirmația sa că acordă prioritate alianței cu SUA, bănuind că Rusia a jucat un rol în campania TikTok de un succes amețitor care l-a catapultat din obscuritate chiar înainte de alegeri.
Negând acuzația de sprijin din partea lui Putin, el s-a comparat cu Trump, spunând că a fost portretizat în mod fals de presa mainstream, care a refuzat să recunoască sprijinul real al alegătorilor pentru agenda sa.
Întrebat despre rolul potențial al trolilor și boților ruși în alimentarea campaniei sale, el a răspuns: "Întrebarea ta este șablon, la fel cum i-a fost adresată lui Donald Trump. Au schimbat [numele] Trump cu Georgescu. Este același lucru pe care l-au spus despre Trump. Este inutil. Ei nu realizează că oamenii pot avea puterea de vot. Oamenii au fost obișnuiți să li se spună 'Votul tău nu contează'. Ei bine, a contat."
"Nu TikTok a mers la vot, ci oamenii care sunt vii, ființe umane, nu TikTok", a continuat el.
România a intrat în cea mai gravă dezordine politică de după Ceaușescu
Despre "efectul Georgescu" asupra politicii interne și externe a României scrie și New York Times (NYT).
Avalanşa de alegeri şi incertitudinea generată de acestea au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea şi angajamentele României faţă de NATO, care are o bază de apărare antirachetă construită de americani în sudul ţării şi a extins o bază aeriană vitală în estul ţării, notează cotidianul american.
Stăpânită de cea mai gravă perioadă de turbulenţe politice din ultimele decenii, România a ales un nou Parlament, extrem de fragmentat, împărţit între partidele de centru pro-occidentale şi naţionaliştii anti-sistem care doresc să slăbească legăturile ţării cu Occidentul.
Rezultatele oficiale anunţate luni au arătat că Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a obţinut cele mai multe voturi în alegerile legislative desfăşurate duminică, încetinind elanul forţelor de extremă dreaptă, revigorate de avansul şocant obţinut la 24 noiembrie în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Însă social-democraţii de centru-stânga, care au intrat şi au ieşit de la guvernare timp de decenii, au fost departe de a obţine o majoritate, au doar 22% din voturi, în timp ce prezenţa puternică a trei partide de extremă dreapta, favorabile Rusiei, ar putea face dificilă formarea unui guvern stabil, angajat să menţină România aliniată cu Occidentul, scrie cotidianul american.
- De ce nu pot fi opriți suveraniștii
- Creația de sub mantaua opacă a regimului Iohannis și cum ar putea Lasconi să câștige Interviu
Alegerile au lăsat România cu un „Parlament fragmentat”, împărţit între tabere ostile, a declarat analistul Radu Magdin. Dar, a adăugat el, social-democraţii ar putea însăila o coaliţie şubredă, deoarece adversarii lor ultraconservatori, deşi uniţi în ostilitatea lor faţă de establishment, „sunt triburi separate, care se urăsc reciproc”.
Rezultatele votului prezidenţial au aruncat România - membră a Uniunii Europene şi pivot al apărării NATO împotriva Rusiei şi al ajutorului acordat Ucrainei la Marea Neagră - într-o dezordine politică, cea mai gravă de la răsturnarea de la putere şi executarea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu în urmă cu 35 de ani, consideră New York Times.
Potrivit cotidianului american, avansul lui Georgescu în primul tur al cursei prezidenţiale a uimit clasa politică din România, dar şi aliaţii săi din NATO, alarmaţi de ostilitatea sa deschisă faţă de alianţa militară occidentală, de laudele sale la adresa lui Putin şi de omagiile aduse fasciştilor antisemiţi notorii din România în anii 1930 şi începutul anilor 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Georgescu a făcut campanie ca un outsider nonconformist, hotărât să rupă ghearele partidelor consacrate, afectate de corupţie. Sceptic în privinţa vaccinurilor şi critic al Big Pharma, el s-a prezentat ca un denunţător al înţelepciunii convenţionale, după modelul lui Trump şi al lui Robert F. Kennedy Jr. De altfel, el a scris prefaţa pentru ediţia în limba română a unei cărţi scrise de Kennedy despre „războiul global împotriva democraţiei şi sănătăţii publice”.
Avalanşa de alegeri şi incertitudinea pe care acestea le-au generat au stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea şi angajamentele României faţă de alianţa occidentală, care are o instalaţie de apărare antirachetă construită de americani în sudul ţării şi a extins o bază aeriană vitală în est, conchide ziarul american.
T.D.