În România, în campania electorală, Călin Georgescu a promovat informații false, conform cărora Elena Lasconi, contracandidata sa, „va susține implicarea României în războiul din Ucraina împotriva Rusiei”, conform Mediafax.
Lidera USR a reacționat într-o intervenție televizată în care a spus că declarația lui Călin Georgescu e o minciună și o manipulare.
„Nu am făcut niciodată o asemenea declarație. Sunt mamă şi nu pot concepe ideea ca vreun copil, al meu sau al altcuiva, să meargă la război. Este total fals”, a declarat Lasconi, conform sursei citate.
România, ca stat NATO, participă la exercițiile alianței și a avut, de-a lungul timpului, militari prezenți în Irak și Afganistan.
Dar cei trimiși acolo erau profesioniști, mulți plecați din țară pe bază de voluntariat. De-a lungul timpului, nu au existat relatări despre militari sau civili care ar fi fost obligaţi să se deplaseze în teatre de război împotriva voinței lor.
În fiecare an, în funcție de negocierile cu partenerii din Uniunea Europeană, NATO, ONU sau alte organizații internaționale, Guvernul propune președintelui ca un anumit număr de militari sau polițiști să participe la misiuni alături de alte state în anumite puncte fierbinți de pe glob.
Cred că ar fi bine să avem un guvern de uniune naţională, pro-europeană
Elena Lasconi, candidată la președinția României
Procedura de stabilire a numărului de militari români trimiși anual în misiuni externe implică mai multe etape și instituții cheie și se face conform legii:
- Propunerea Ministerului Apărării Naționale (MApN): Până la data de 30 iunie a fiecărui an, MApN elaborează o propunere privind forțele armate ce pot fi puse la dispoziție în anul următor pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național. Această propunere include și estimarea costurilor aferente.
- Analiza și aprobarea de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT): Propunerea MApN este analizată de CSAT, care hotărăște asupra forțelor ce pot fi alocate pentru misiuni externe.
- Alocarea fondurilor de către Guvern: În baza hotărârii CSAT, Guvernul include în proiectul de buget pentru anul următor fondurile necesare pregătirii și participării forțelor armate la misiuni și operații externe.
- Aprobarea finală de către președintele României: Trimiterea efectivă a forțelor armate în misiuni externe se face la propunerea prim-ministrului și cu aprobarea președintelui României, după consultarea CSAT. Președintele informează Parlamentul în termen de 5 zile cu privire la decizia luată.
Deci în luarea unei astfel de decizii sunt implicate toate cele trei instituții fundamentale: Președintele, Guvernul și Parlamentul. Nu există situația în care un singur om, o agenție sau minister să poată lua o asemenea decizie în mod unilateral.
Militarii români din străinătate
În 2024, CSAT a decis ca un număr de 5.646 de militari și civili să fie autorizați pentru a desfășura misiuni de pace în străinătate.
Din suma totală, 2.526 vor participa efectiv la misiuni, iar restul de 3.120 vor rămâne în țară ca rezervă. Cei mai mulți dintre ei, peste 1.000, sunt implicați în misiunea de pace pe care o desfășoară statele Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, sub un mandat ONU.
Niciun militar român nu se află, în misiune, pe teritoriul Ucrainei.
Informațiile false propagate de Călin Georgescu, prin intermediul rețelei sociale chinezești TikTok, au scopul de a mări spaima unei părți a opiniei publice în legătură cu posibilitatea ca militarii români să fie trimiși în Ucraina, pe front.
De ce să stai în NATO dacă nu oferă siguranță țării tale?
Călin Georgescu, candidat la președinția României
Propaganda rusă, prin distribuirea unor astfel de mesaje, dorește să descurajeze ajutorul dat de către statele NATO Ucrainei, ajutor în echipament militar și bani, pentru a putea, în final, să cucerească țara vecină.
O astfel de situație ar reprezenta un pericol mare de destabilizare a României, proces care a început prin șocanta campanie desfășurată pe TikTok, pe care CSAT o atribuie unui actor străin.
De asemenea, deși președintele României este și comandantul suprem al Forțelor Armate, el nu poate decreta stare de război fără un vot în Legislativ.
Conform Constituției României, starea de război este aprobată de Parlamentul României cu votul majorității deputaților și senatorilor. Decizia are un caracter obligatoriu.
Călin Georgescu militează pentru armată obligatorie
Se observă destul de ușor că, într-un stat democratic, ceea ce nu e cazul Rusiei, decizia de înrolare, de trimitere de militari în afara granițelor și de intrare în război are nevoie de o susținere largă, nefiind apanajul unui singur om sau al unei singure instituții.
În plus, Călin Georgescu, un candidat care nu-și ascunde admirația pentru Vladimir Putin, este cel care a anunțat că vrea să reintroducă serviciul militar obligatoriu în România.
„Personal, nu sunt pentru serviciul militar, ci pentru serviciul militar obligatoriu plătit pentru a învăța o meserie”, a declarat Georgescu, la postul public de televiziune.
Noua configurație parlamentară, în care partidele de extremă dreapta vor ocupa în jur de 35% din locuri, va decide în zilele următoare modul în care formațiunile politice vor susține candidații ajunși în finala prezidențială - Elena Lasconi și Călin Georgescu.
Orientarea politică a României va depinde mult de cine va ajunge la Palatul Cotroceni, șeful statului având prerogative constituționale pentru a stabili politica externă a României.
Duminica viitoare, alegătorii vor merge la urne pentru a răspunde la o întrebare simplă: România va rămâne ancorată în Vest sau o va lua din nou spre Est, intrând sub influența Kremlinului, un regim dictatorial care luptă din răsputeri să supraviețuiască?