Guvernul Ciucă a suplimentat săptămâna trecută bugetul pentru Programul Saligny, numit PNDL-3, cu 15,5 miliarde de lei, deși implementarea proiectelor în primii doi ani nu este transparentă și nici nu s-a realizat până acum vreun raport de audit al performanței, afirmă experții de la EFOR.
”Momentele în care a fost aprobat Programul Saligny, dar și această creștere par să pice ca o fatalitate fix în perioadele în care se alege președintele PNL. Aceste comportamente ne arată cum politicienii folosesc programele de investiții ca ași din mânecă pentru a-și asigura susținerea din partid”, este una dintre concluziile lui Septimius Pârvu, unul dintre autorii raportului realizat de Expert Forum (EFOR).
Expert Forum a publicat miercuri noul raport de analiză, care ilustrează implementarea Programului Național de Dezvoltare Locală la nivelul lunii martie a anului 2022.
Raportul integral și concluziile pot fi citite AICI, iar Harta interactivă și baza de date folosită de EFOR se găsește AICI.
În comunicatul transmis Spotmedia.ro, EFOR punctează mai multe aspecte, printre care faptul că, neavând la dispoziție o analiză a PNDL făcută de autorități, nu putem vedea ”ce a mers bine și ce trebuie îmbunătățit” și, mai mult, ”câteva chestiuni esențiale legate de aprobarea și implementarea proiectelor pentru Programul Saligny, criticate în spațiul public, au rămas nerezolvate”.
Ce arată datele Ministerului Dezvoltării (MDLPA)
EFOR spune că a identificat câteva diferențe privind bazele de date din 2021 și 2022, dar precizează și că nu există un cod unic al proiectelor în baza de date, de aceea, comparația s-a realizat pe numele proiectului.
”Față de 2021 există o creștere de 2 miliarde de lei. În unele cazuri diferența e pozitivă, adică s-au primit mai mulți bani, iar în altele negativă. Există proiecte a căror valoare a crescut de până la 15 – 20 de ori (de exemplu de la 130 de mii de lei la 2,6 milioane), dar și 17 proiecte care au avut scăderi de bugete de peste 50%.
Datele furnizate de MDLPA cu privire la stadiul de implementare conțin discrepanțe, cea mai mare fiind pentru numărul de proiecte finalizate în 2020, adică 1.421 conform datelor din 2022, respectiv 1.007 conform datelor din 2021.
De asemenea, există câteva sute de proiecte la care stadiul de implementare este 100%, fără a ști exact în ce an au fost finalizate din punctul de vedere al deconturilor”, mai arată raportul EFOR.
Deficiențe în implementarea proiectelor
La începutul anului 2021, 5.989 de proiecte erau finalizate din punctul de vedere al deconturilor dintr-un total de 11.753. Alte aproape 3.000 erau finalizate în procent de peste 50%.
În 2022, numărul a crescut la 7.905 proiecte implementate financiar peste 90%, valorând 23 de miliarde, dintre care 6.838 sunt finalizate în procent de 100%, având o valoare de 19 miliarde.
Un număr de 569 de proiecte au încă stadiul de decont 0%, însumând 2,2 miliarde de lei.
De asemenea, 37 de localități au rămas la gradul de implementare zero, conform sursei citate.
EFOR a observat că ”Sectorul 5 are patru proiecte în valoarea de 20 de milioane de lei, semnate în 2018-2019, în care nu s-a făcut niciun decont”.
În plus, ”există șapte contracte cu valori de și peste 50 de milioane de lei, din care nu s-a decontat niciun ban, însumând 525 de milioane”.
”Cel mai mare proiect din care nu s-a făcut niciun decont este ’Reabilitare DJ 209B al CJ Suceava’, cu o valoare de 100 milioane, crescut de la 46 de milioane în 2021 – adică deși avem un proiect din care nu s-a decontat nimic, a fost mărit cu 54 de milioane”, mai atenționează EFOR.
Concluzii și propuneri
În condițiile în care destul de multe proiecte sunt încă în stadiul de implementare, iar în cazul altora nici măcar nu știm dacă s-au început lucrările, autorii raportului EFOR se întreabă dacă alte câteva mii de proiecte finanțate prin Programul Saligny vor putea fi implementate, având în vedere că există proiecte începute în 2015 care nu au fost încă finalizate.
”Termenele de finalizare a programelor au tot fost prelungite, ceea ce poate ilustra și lipsa de viziune realistă cu privire la capacitatea și resursele necesare pentru a finaliza aceste programe”, se mai arată în raportul EFOR.
De asemenea, EFOR precizează că ”a promovat o serie de propuneri pentru transparentizare în cadrul noului Plan de Acțiune al Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă”, dar dezbaterea programată pentru ziua de astăzi, 13 aprilie, a fost amânată.
EFOR a făcut și Harta clientelismului
Raportul EFOR a fost realizat în cadrul unui proiect finanțat de Bureau of International Narcotics and Law Enforcement Affairs (INL), implementat de Expert Forum în parteneriat cu International Foundation for Electoral Systems (IFES) și CEELI Institute.
EFOR a publicat încă din 2012 rapoarte privind funcționarea programelor de investiții, fie că este vorba de PNDL sau predecesoarele sale. Rapoartele și hărțile publicate de-a lungul anilor ilustrează modul în care s-au făcut alocările și cum s-au implementat proiectele.
”Am analizat capacitatea administrativă, transparența programului, modul în care s-au realizat achizițiile publice și modul în care s-a realizat (sau nu s-a realizat) auditul programelor.
Încă de la început am arătat prin intermediul hărții clientelismului cum se alocă banii bazat pe criterii politice, astfel încât primarii de la putere au primit și de trei ori mai mult decât cei din opoziție”, se arată pe pagina special dedicată acestui subiect de pe site-ul Expert Forum.