Curtea Constituţională a respins, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură ordonanţa de urgenţă privind organizarea alegerilor din 9 iunie, care prevede comasarea alegerilor europarlamentare şi locale.
Sesizarea a fost făcută la solicitarea partidului REPER, care acuza că a fost deposedat de dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare şi în Biroul Electoral Central deşi are 5 europarlamentari.
Curtea transmite într-un comunicat că dispoziţiile contestate, precum şi ordonanţa de urgenţă în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
”În esenţă, cu privire la criticile de neconstituţionalitate privind ordonanţa de urgenţă în ansamblul său, Curtea a reţinut că motivele cuprinse în preambulul acesteia justifică existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista posibilitatea organizării alegerilor pentru Parlamentul European şi a celor locale în condiţii deficitare, având în vedere anvergura şi numărul mare de alegeri organizate în anul 2024”, se precizează în comunicat.
De asemenea, Curtea a mai reţinut că legiuitorul are oportunitatea să stabilească condiţiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituţiei.
Însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeaşi dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelenţă, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene de natură să asigure coeziunea sa organizaţională, precum şi securitatea juridică a procesului electoral.
”Prin urmare, chiar dacă actul normativ a fost adoptat cu mai puţin de un an de la data alegerilor şi modifică modul de compunere al Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali.
Dimpotrivă, soluţia normativă de desfăşurare a celor două categorii de alegeri la aceeaşi dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune şi omogene pentru buna desfăşurare a alegerilor, în condiţii de echitate pentru toţi competitorii implicaţi în procesul electoral”, precizează CCR.
”Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că ordonanţa de urgenţă nu încalcă prevederile constituţionale referitoare la securitatea juridică, separaţia şi echilibrul puterilor în stat, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă şi la deciziile Curţii Constituţionale”, subliniază Curtea.
Nemulțumirea REPER
Conform unor adrese ale Senatului şi Camerei Deputaţilor transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu şi care pot desemna reprezentanţi în BEC sunt: PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR.
De asemenea, partidele care au obţinut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România şi PMP.
REPER a trimis pe 15 martie o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuţ Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.
REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleşi în anul 2019 pe lista alianţei USR-PLUS.