„Acum 70-80 de ani, lumea a primit un cadou foarte frumos din partea lui Hitler şi a lui Stalin. Nu a fost intenţia lor de a ne face acest cadou, dar totuşi ni l-au dat: au lăsat în conştiinţa lumii un şoc atât de puternic, încât pentru mai mult de jumătate de secol mulţi oameni au fost foarte ruşinaţi să fie numiţi rasişti, să-şi manifeste deschis şovinismul, să mai fie revoluţionari însetaţi de sânge.
Şi asta doar din cauza acelui şoc cauzat de Hitler şi Stalin. Dar se pare ca termenul de valabilitate al cadoului a trecut”, spunea Amos Oz, în interviul telefonic pe care mi l-a acordat. Era după apariția cărții Iuda, în care Oz scrie despre nevoia omenirii de a găsi mereu un țap ispășitor pentru rău și de a arăta cu degetul, ca fiind trădător, pe cel care nu poate renunța la adevăr. Adică pe cel care este nu are la îndemână fanatismul.
Astăzi, pericolul ascensiunii extremismului ne arată cât de facil este ca oamenii să acționează fanatic sau pur și simplu ignorând forța de contagiune a răului, un rău pe care istoria l-a mai cunoscut și nu chiar cu mult înainte.
„Nu mai este relevant pentru noile generaţii care nu au amintirea acelui şoc. Iar oamenii devin iar vulnerabili instinctelor până acum reprimate: instinctele naţionaliste, xenofobe, antisemite, islamofobe, chiar şi cele împotriva femeilor. Pur şi simplu, asistăm la revenirea acelor lucruri.
Până acum, am avut doar o pauză, un interval de respiro cauzat de acel şoc pe care ni l-au dat Stalin şi Hitler. Iată că acel şoc a fost punctul de început al unei relative epoci de aur, cu mai puţină violenţă ca în trecut, cu mai puţine războaie, cu mai puţin rasism, cu mai puţină ură, cu mai puţin bigotism, cu mai puţin naţionalism fanatic. Şi iată cum acum toate aceste lucruri se întorc.
Mi-e teamă că ele fac parte din natura umană. Într-adevăr, trăim deja într-o lume a fanatismului, sub multe forme: fanatism naţionalist, rasist, sexist, religios sau de tipul radicalismului revoluţionar", spunea Amos Oz, în interviu.
- INTERVIU: Amos Oz, despre trădători, fanatici şi despre criza democraţiilor de azi, lipsite de lideri de anvergură, dar prinse în capcanele naţionalismului şi xenofobiei
În fața acestei înșelăciuni paradoxale pe care o trăim, cu extremismul convingând tot mai mulți oameni că are soluții pentru a le fi bine, fără ca oamenii să înțeleagă până la capăt că asta duce la fanatism, naționalism îngust, ură și fundamentalism, Parlamentul European lansează campania pentru alegerile din iunie printr-un mini-film tulburător, care reconectează generația bunicilor, cei care au mai văzut fața hidoasă a răului, cu cea a nepoților, cei care se pot lăsa amăgiți că democrația e de-a gata dată.
Parlamentul European lansează a doua etapă a campaniei sale de comunicare și subliniază cât de important este să votăm și să protejăm democrația
Între 6 și 9 iunie 2024, peste 370 de milioane de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemate să voteze la alegerile europene. Parlamentul European lansează a doua etapă a strategiei sale de comunicare. Obiectivul este să le ofere cetățenilor europeni și mai multe informații și să-i încurajeze să voteze.
A doua etapă se desfășoară sub sloganul „Folosește-ți votul. Sau alții vor decide pentru tine” și subliniază importanța democrației. Abordarea pe mai multe paliere include evenimente mass-media, comunicări online, implicarea unor parteneri publici și privați, inițiative de mobilizare a comunităților și programe educaționale special concepute pentru a rezona cu oamenii din întreaga Uniune Europeană.
Printre eforturile de comunicare se numără și videoclipul de patru minute „Folosește-ți votul”, care conține mărturii ale unor persoane vârstnice din mai multe țări ale Uniunii. Ei le transmit generațiilor următoare poveștile lor de viață despre democrație și insistă că acest drept democratic nu poate fi considerat un dat.
Videoclipul „Folosește-ți votul” și nouă versiuni adaptate pentru televiziune, cinema, radio și rețelele sociale vor fi distribuite în toate statele membre începând din 29 aprilie 2024.
Informații despre concept și producție
Conceptul filmului a fost dezvoltat de agenția de publicitate &Co din Danemarca, pe baza unui briefing al Parlamentului European, și regizat de regizoarea Mette Carla.
Mette Carla a urmat Școala Națională de Film din Danemarca, unde a absolvit ca director documentar. În 2019 a câștigat un Leu de Argint la Cannes pentru filmul „Voiceless Women”.
Videoclipul de patru minute conține mărturii ale unor persoane vârstnice din mai multe țări ale Uniunii din 10 țări ale Uniunii Europene: România, Franța, Finlanda, Cehia, Germania, Spania, Letonia, Italia, Olanda, şi Polonia.
Filmul este subtitrat/dublat în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, precum și în unele limbi regionale. În total, au fost produse 33 de versiuni lingvistice. Limbi străine în afara celor 24 de limbi oficiale sunt luxemburgheza, flamandă (Belgia), germana (tonalitatea austriacă), suedeza-finlandeză, catalană, bască, galiciană, valenciană, turcă.