Klaus Iohannis a profitat de o ieşire, luni seara, la Cotroceni, într-o conferinţă de presă cu preşedintele Elveţiei, pentru a aborda pentru prima oară prin viu grai eşecul Schengen. Joi (când s-a dat decizia JAI nefavorabilă României), şeful statului a emis doar un comunicat.
Acum însă a ieşit să spună că a „fost dezamăgit şi supărat”, pentru că noi „de 11 ani ne străduim, negociem şi sperăm să intrăm cu drepturi depline în spaţiul Schengen”.
Iohannis a anunţat şi ce va face mai departe: miercuri şi joi, are loc Consiliul European, unde va "ridica această problemă". Însă nu e deloc optimist.
"Voi ridica această problemă cu certitudine în Consiliul European. Vor fi dezbateri, diferite opinii, dar un nou vot va fi când se întruneşte din nou Consiliul JAI, iar din datele pe care le am e greu de crezut că se va schimba prea curând opinia din partea austriaca, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să discutăm în continuare. Eu voi duce lucrurile mai departe şi sunt convins că vom găsi soluţii şi pentru această problemă.
Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată pentru a face ceea ce e mai bine pentru comunitatea care m-a ales şi mă voi implica total", a promis Iohannis.
"România a primit un NU nemeritat"
Cât despre cum s-a ajuns aici, la votul negativ din JAI, preşedintele a prezentat un tablou în care totul a fost neaşteptat pentru autorităţile noastre, mai ales după ce "am avut câteva reuşite notabile: una din principalele piedici a fost existenţa MCV şi am reuşit să ajungem în punctul în care Comisia Europeană a considerat că acest mecanism s-a finalizat".
Apoi, a punctat Iohannis, "am reuşit să îi convingem pe partenerii olandezi să îşi schimbe opinia pe
Schengen faţă de România".
"Tot în acest an s-a schimbat ecuaţia politică din Suedia. (...) Am colaborat, am negociat, am înlăturat şi rezervele Suediei", a amintit Klaus Iohannis.
Ulterior, pe 16 noiembrie, după o reuniune a miniştrilor de Interne care a avut loc chiar la Bucureşti, toţi au emis o declaraţie "care a fost foarte clară: România şi Bulgaria sunt binevenite în spaţiul Schengen, chestiune semnată şi susţinută inclusiv de ministrul de Interne din Austria", a subliniat preşedintele.
Ulterior, ştim ce a urmat: Austria s-a sucit şi a spus veto aderării României şi Bulgariei.
"Acelaşi ministru declara două zile mai târziu că Austria nu poate să admită o extindere a spaţiului Schengen. Dintr-o chestiune greu de înţeles, s-au vehiculat date care nu au coincis cu datele noastre sau Frontex şi, când au votat, s-a petrecut un lucru interesant, Austria a susţinut două săptămâni că nu poate vota extinderea spaţiului Schengen, pentru că sunt mulţi migranţi, dar a ştiut să voteze da pentru Croaţia", a spus preşedintele.
Şeful statului a vorbit apoi despre românii care "nu au înţeles", aşa că "oamenii sunt supăraţi, unii de-a dreptul revoltaţi, pot să îi înţeleg".
Dar a spus că în politică nu contează "dacă eşti frustrat, supărat sau bucuros".
"Acest vot, chiar dacă m-a supărat sau dezamăgit, nu mă va face să dau înapoi. Personal, voi rămâne foarte conectat şi sunt hotărât să duc lucrurile mai departe până când România va deveni membru Schengen", a promis Iohannis.
Cine e de vină?
Referitor la cei vinovaţi de acest eşec privind Schengen, şeful statului a precizat:
„Dacă e să căutăm vinovaţi, lucrurile puteau fi făcute altfel, mai bine, chit că e greu de înţeles când o parte îşi schimbă atitudinea cu două săptămâni înainte de vot.
Integrarea în Schengen rămâne pentru mine obiectiv naţional şi rămâne pentru mine obiectiv personal”.
Declarațiile vin chiar în ziua în care au fost făcute publice rezultatele unui sondaj CURS pe tema cine este principalul vinovat pentru ratarea aderării la Schengen. Potrivit sondajului, preşedintele Klaus Iohannis este indicat de 23% dintre români ca principalul vinovat pentru ratarea aderării României la Schengen. 12% dintre respondenţi indică întreaga clasă politică drept responsabilă pentru eşec, iar Guvernul, în ansamblul său, ocupă locul trei în topul vinovăţiei, cu un procent de 9%.
La întrebarea ”Credeţi că România ar trebui să ia măsuri împotriva intereselor economice ale Austriei în România?”, 56% dintre cei chestionaţi răspund afirmativ, în timp ce 40% nu consideră necesare astfel de măsuri.
Pe același subiect, Marcel Ciolacu a trecut la ameninţări voalate la adresa Austriei. A spus că știe că Austria o să solicite şefia OSCE, iar România ar putea să se opună atunci, ca răspuns la veto-ul dat discreționar pe Schengen.
Și tot astăzi, Lucian Bode i-a scris ministrului de Interne al Austriei și i-a reproșat, într-o scrisoare deschisă, că a tratat România într-o manieră nedreaptă, discriminatorie și ilogică.