Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, la reexaminare legea adoptată de Parlament prin care Legislativul decide data alegerilor, și nu Guvernul.
”Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis vineri, 23 octombrie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”, anunță Administrația Prezidențială.
În cererea de reexaminare, șeful statului arată că demersurile pentru organizarea alegerilor în data de 6 decembrie, așa cum a stabilit Executivul, sunt avansate: deja s-au depus listele de candidați, au fost aleși judecătorii în birourile electorale și s-au stabilit și buletinele de vot, între altele.
Astfel, argumentează Iohannis, dacă se amână alegerile, ”s-ar putea constitui într-un abuz și o vătămare a drepturilor electorale ale cetățenilor români”.
Așadar, în prezent, există cetățeni români pentru care deja a debutat și se află în derulare exercițiul dreptului de a fi ales, în condițiile art. 37 din Constituție. Față de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenție (cu excepția vreunei situații ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului - starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgență) ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților s-ar putea constitui într-un abuz și o vătămare a drepturilor electorale ale cetățenilor români, și în special a celor din diaspora, în privința cărora procedurile sunt deja declanșate și se află în etape avansate.
cererea de reexaminare
Bulversează procesul electoral
De asemenea, Klaus Iohannis arată că legea survine cu mai puțin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, ceea ce ”bulversează procesul electoral”.
De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenția legislativă - prin care se concretizează voința autorității legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani - survine cu mai puțin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puțin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Președintelui României nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 și este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare.
Modificările vor fi dictate de interese
Iohannis mai arată că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană, ”ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic”.
Tocmai pentru credibilitatea procesului electoral, acest Cod recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în această materie, stipulând că trebuie evitată cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri modificarea legilor în materie. De altfel, aceste recomandări au fost receptate atât în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 51/2012, Decizia nr. 334/2013, Decizia nr. 146/2019, și chiar Decizia nr. 678/2020) - care a statuat că acestea nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au un caracter obligatoriu - cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunțată în Cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei și Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru împotriva României).
Într-o societate democratică, Codul bunelor practici în materie electorală consideră distinct și expres că o analiză sub aspectul momentului în care intervin modificările legislative este necesară. Cu cât acest moment este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului.
Guvernul ia măsurile antipandemie, Guvernul să decidă data
Între altele, președintele susține că în contextul pandemiei Guvernul ia deciziile de combatere a acesteia, așa că tot Executivul trebuie să decidă și data alegerilor.
(...) apreciem că în situația în care Parlamentul își va păstra opțiunea înscrisă în legea transmisă la promulgare, în contextul actual este necesar ca o astfel de lege să fie adoptată în urma unui dialog instituțional real între Guvern și Parlament. Acesta este cu atât mai important cu cât, dat fiind contextul excepțional traversat de România și de întreaga lume, Guvernul este autoritatea care adoptă măsurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 și asigură implementarea lor. Din această perspectivă, decizia cu privire la data organizării alegerilor parlamentare nu poate fi luată decât în strânsă corelare cu aceste măsuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativă și posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii.
Ce se întâmplă cu banii deja cheltuiți de partide?
În fine, Iohannis mai afirmă că dacă legea rămâne în aceeași formă adoptată de Parlament ea ”generează suplimentar și un efect neavut în vedere”. Este vorba despre rambursarea de către AEP a banilor cheltuiți de către partidele politice până acum.
Acesta se referă la incertitudinea tuturor procedurilor derulate până la momentul intrării în vigoare a legii, inclusiv la situația rambursării de către Autoritatea Electorală Permanentă a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, în toate circumscripțiile electorale, precum și cele efectuate la nivel central de către partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în privința alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat.
(...) considerăm că absența oricăror norme tranzitorii în cuprinsul legii care să clarifice aceste aspecte va conduce la o interpretare neunitară, inclusiv în privința rambursării cheltuielilor deja efectuate în condițiile legii, în această campanie electorală de către toate partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.
Puteți citi integral cererea de reexaminare aici.
Legea
Conform legislaţiei în vigoare, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor.
Pe 27 iulie, Senatul a adoptat, ca prim for sesizat, proiectul de lege care prevede ca data alegerilor parlamentare să fie stabilită de Legislativ şi nu de către Guvern. În aceeaşi zi, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă, ca for decizional.
Apoi, pe 17 august, șeful statului a sesizat CCR în legătură cu această lege.
Simultan cu şeful statului, şi Guvernul a atacat legea la Curte, în condiţiile în care premierul Ludovic Orban afirma în 28 iulie, încă de la adoptarea legii, că parlamentarii se află în conflict de interese.
CCR a respins însă sesizările.
Alegerile generale vor avea loc în acest an pe 6 decembrie sau cel puţin asta a stabilit Guvernul.