Implicarea femeilor în viața politică rămâne redusă, astfel că la alegerile locale de săptămâna vitoare situația nu s-a schimbat mult faţă de 2016.
Potrivit Expert Forum, procentul de femei care candidează în alegerile locale a crescut faţă de iunie 2016, însă nesemnificativ, doar cu 1.5%, de la 21.4% la 22.9%
”Situația cea mai disproporționată se întâlneşte la funcția de primar, unde sub 10% sunt candidați femei. Poziţia de Preşedinte de Consiliu Judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor”, se arata într-un raport Expert Forum.
În municipii sunt cei mai multi candidați femei, iar cei mai puțini se regăsesc în comune.
”Pe nivele administrative şi tipuri de UAT, proporţia cea mai mare de candidaţi femei este în municipii (32.3%), ceea ce era cumva de aşteptat, iar cea mai mică la nivelul comunelor rurale. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 și 6 din Bucureşti, precum și în Constanța, Galați, Iași și Brașov”, precizează raportul.
Totodată, Expert Forum arată că dacă pe listele pentru consiliile locale aproape 50% din femei sunt pe locuri eligibile (peste locul 8), la consiliile județene situația se prezintă diferit, doar 21% din consilierii peste poziția 8 fiind femei.
”Asta confirmă observaţia că cu cât importanţa funcţiei e mai mare, cu atât şansa ca ea să fie ocupată de o femeie e mai mică”, subliniază Expert Forum.
La PSD si PNL sunt cele mai puține femei pe liste
Analiza distribuţiei pe partide arată că formațiunile cele mai mari, cu cei mai mulţi candidaţi cu şanse reale în cursă, adică PNL şi PSD, au procentele cele mai mici de femei pe liste: sub 20%.
Partidele nou-venite în viaţa politică, USR şi Plus, sunt în pluton, oscilând în jurul mediei de 25%, precizează raportul. Între candidaţii independenţi, puțin peste 10% sunt femei.
Expert Forum atrage atenția că legislația electorală rămâne destul de vagă cu privire la obligativitatea partidelor de a asigura reprezentarea echitabilă a ambelor sexe pe listele electorale, dar și cu privire la sancțiuni.
”Pe scurt, situația nu s-a schimbat semnificativ în ultimii patru ani în ce priveşte politica de cadre a partidelor. Femeile rămân subreprezentate în listele de vot pentru alegerile locale, în special atunci când e vorba de funcţii cu putere executivă reală.
Există situaţii, aşa cum am arătat în cazul listelor pentru Consiliul Județean, unde la prima vedere procentele par în regulă, dar de fapt mare parte din femei nu sunt pe locuri eligibile. Egalitatea de şanse în alegeri rămâne în România work in progress”, se mai arată în raport.