De la cine a luat mandat antieuropean CCR și cât de filorus e Dorneanu

De la cine a luat mandat antieuropean CCR și cât de filorus e Dorneanu

În România filonul antioccidental pare firav, cu toate că are mai mereu putere mare de reprezentare. Curtea Constituțională a României (CCR) tocmai a votat, de pildă, împotriva Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Nu e prima dată, dar acum a făcut-o nervos, cu adresă directă la așa-numita Secție Specială, gândită în 2018 de PSD pentru hărțuirea magistraților curajoși. 

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Majoritatea judecătorilor de la Curtea Constituțională și-au dovedit deja antipatia față de legislația anticorupție, inclusiv primul șef la DNA, Daniel Morar, care după momentul său de glorie și-a mulat conștiința după nevoile fostului președinte Traian Băsescu.

Această formă de loialitate pe care judecătorii CCR o au față de cei care i-au numit și nu față de principiile Constituției scoate în evidență nu doar reflexul subalternului, ci și o deficiență greu de remediat a fundației democratice a statului de drept din România.

Numirea judecătorilor la CCR se face de către politicieni, cel mai adesea pe criterii politice și cu gândul că aceștia le vor fi folositori. Acum, majoritatea Curții e pro-PSD, dar înainte a fost pro-Băsescu (PDL). Anul următor, când se vor face noi numiri, actuala coaliție de guvernământ ar putea avea de partea ei CCR. 

CCR s-a repezit astfel să contrazică hotărârea judecătorului de la Curtea de Apel Pitești, care a stabilit, pe baza recentei decizii a Curții de Justiție a UE, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene. 

Așa că, judecătorii care ar trebui să fie păzitorii Constituției au decretat că instanțele ordinare nu pot aplica decizii ale Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul CCR.

Totuși, Constituția României prevede la Articolul 148 (2) că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare” și că (4) „Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării”.

Decizia CCR consideră că obligațiile României față de legislația europeană sunt doar politice, adică implică doar Parlamentul și Guvernul și „nu pot incumba instanțele de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene”

Această remarcă ar putea fi considerată un fals intelectual în sens juridic, fiindcă pur și simplu trece cu vederea faptul că în Constituție este menționată și autoritatea judecătorească printre instituțiile care trebuie să se supună legislației europene.

Codul Penal prevede chiar o pedeapsă de la 1 la 5 ani pentru oficialii care omit, cu bună știință, informații sau date în activitatea lor (Art. 321). Liviu Avram face în Adevărul un istoric al mistificărilor provenite de la șeful CCR, Valer Dorneanu, care s-ar putea încadra aici.

Dincolo de idiosincraziile juridice și de penalitățile pe care le-ar putea suporta, dacă statul de drept ar funcționa cu adevărat, comportamentul Curții Constituționale a României are un fir logic: în fond judecătorii CCR nu s-au declarat jigniți atunci când Sputnik i-a lăudat și a declarat Curtea „adevăratul factor de echilibru în 2019”

Tot atunci, Valer Dorneanu a primit titlul „personalitea anului” din partea organului de propagandă al Rusiei, fiindcă a adoptat o linie dură, antioccidentală, dar și pentru că în 2018 a fost într-o vizită oficială în Rusia, sfidând guvernul pe care-l servea și deciziile UE.

Șeful Curții Constituționale a acceptat invitația în Federația Rusă la scurt timp după ce le-a comunicat oficialilor de la Bruxelles că CCR nu mai vrea să fie implicată în discuțiile privitoare la Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Plenul Curții a aprobat cu majoritate de voturi deplasarea lui Valer Dorneanu la St. Petersburg pentru a participa la Forumul Juridic Internațional organizat de omologul său rus.

Toate aceste informații au fost publicate atunci pe site-ul Curții Constituționale, dar între timp nu mai pot fi găsite.

Dorneanu a vrut cu orice preț să meargă acolo, deși ministrul de Externe, la acea dată, Teodor Meleșcanu, i-a explicat că alăturarea sa șefilor așa-ziselor curți constituționale ale enclavelor devenite jucării în politica externă a Moscovei ar putea însemna recunoașterea, fie și simbolică, a acestor teritorii, pe care Occidentul nu le recunoaște ca entități separate.  

Președintele Curții Constituționale din România și-a asumat atunci preferința pentru Rusia în detrimentul Uniunii Europene. La fel cum din 2017 încoace și-a asumat punerea în practică a politicilor iliberale în perioada Liviu Dragnea, iar din 2019 sabotarea revirimentului prooccidental.

Nu e clar dacă Valer Dorneanu face întregul joc antidemocratic la cererea PSD, din proprie inițiativă, din spirit naționalist sau din alte considerente. Oricum, șeful CCR nu e singur în acest demers, ci are de partea lui o majoritate care își trădează, odată cu fiecare decizie controversată, menirea de câine de pază al Constituției. 

Sabina Fati


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!