CSM intervine la CCR în chestiunea vechimii procurorilor. Poziţia e contrară DNA şi DIICOT

CSM intervine la CCR în chestiunea vechimii procurorilor. Poziţia e contrară DNA şi DIICOT

CSM intervine de partea Înaltei Curţi de Casație și Justiție la CCR, în sesizarea pe care ICCJ a făcut-o în privința scăderii vechimii necesare pentru ca un procuror să lucreze la DNA și DIICOT.

Legea inițiată de Ministerul Justiției și adoptată de Parlament pe 28 iunie prevede că vechiminea minimă necesară va fi de 7 ani, în loc de 10, cum este acum.

CSM sesizează însă faptul că în acești 7 ani este inclusă și perioada de studiu la INM.

Pracic, poziţia CSM este contrară celei susţinute de DNA şi DIICOT, într-un memorandum trimis CCR săptămâna trecută.

„Este evident că o condiţie de vechime minimă redusă, de doar 7 ani, astfel cum se propune, care ar putea reprezenta, de fapt, doar 4 ani ca vechime efectivă în funcţia de procuror definitiv, nu ar mai asigura nicio premisă pentru o specializare corespunzătoare de natură să ofere garanții pentru desfășurarea în condiții optime a activităților de urmărire penală în cadrul celor două direcții specializate”, susține CSM, în opinia trimisă azi la CCR şi obţinută de SpotMedia.ro.

„Este, în mod evident, greu de înţeles cum un procuror nu ar putea promova la parchetul de pe lângă tribunal şi astfel să instrumenteze cauze de competenţa acestei unităţi de parchet, dar ar putea fi numit la Direcția Națională Anticorupție ori la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde ar instrumenta cauze care, în funcţie de competenţa după calitatea persoanei, ar atrage competenţa însăşi a instanţei supreme.

Ei nu ar putea instrumenta de lege lata cauze de „mică corupţie” de competența tribunalelor, dar ar putea instrumenta cauze de „mare corupţie”, de competenţa inclusiv a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", arată CSM .

Există suficienţi procurori cu vechime

CSM susține că argumentul necesității reducerii vechimii pentru a largi baza de selecție este fals, deoarece numărul total de procurori în România este 2.429, între care 1.514 procurori, peste 60%, au o vechime efectivă, fără stagiul la INM deci, mai mare de 10 ani.

Scăderea vechimii generează inechitate

Pe de altă parte, prevederea generează inechitate între procurori cât timp, în urmă modificărilor, „un judecător din aceeaşi promoţie cu un procuror, admişi în magistratură în mod similar, formaţi profesional în mod similar, cu aceeaşi vechime în funcţie, nu ar putea funcţiona decât la primul nivel de jurisdicţie român, iar cel din urmă să funcţioneze direct, omisso medio, la cel mai înalt nivel din ierarhia Ministerului Public”.

Inechitatea, susține CSM, este chiar și între procurori, cât timp „pentru promovarea la nivelul imediat superior, de parchet de pe lângă tribunal, legea prevede condiţii mai aspre de vechime, dar pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin direcţiile specializate să prevadă o vechime mai mică (prin luarea în calcul a duratei cursurilor la Institutul Naţional al Magistraturii)”.

Totodată CSM critică și erori de tehnică legislativă și necorelare cu restul actelor normative, dar și încălcarea principiului bicameralismului.

Context

DNA şi DIICOT au trimis la CCR un memoriu în care susţin reducerea vechimii de la 10 la şapte ani pentru accederea într-un post de procuror în cadrul celor două parchete.

Este vorba despre un memoriu Amicus Curiae, care conţine observaţiile DNA şi DIICOT cu privire la sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe modificările aduse în Parlament Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (două dintre Legile Justiţiei).

Sesizarea va fi discutată miercuri, 14 iulie.

Citește mai multe aici - DNA şi DIICOT trimit un memoriu la CCR, în care susţin reducerea vechimii pentru procurori şi combat sesizarea Înaltei Curţi


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇