Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale a fost adoptată, vineri, de guvern, printr-o ordonanță de urgență, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin. Alegerile locale și pentru Parlamentul European vor avea loc pe data de 9 iunie.
„Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie va începe la data de 12 martie 2024 şi se va încheia în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial„, a declarat Mihai Constantin, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 poate fi accesată AICI.
Modificări privind votul în străinătate
Prezent la conferința de presă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a explicat câteva dintre modificările aduse legislației electorale prin OUG adoptată vineri.
El a spus că OUG adoptată modifică doar chestiuni tehnice care ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, cum ar fi creşterea gradului în care cetăţenii pot să îşi exercite votul și mărirea termenelor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi.
Una dintre modificări priveşte organizarea votului în străinătate.
„S-a renunţat la ideea acelor liste suplimentare care erau consemnate cu pixul şi semnătura celui care vota, acum folosind SIMPV, o aplicaţie, lista suplimentară pentru cetăţenii români rezidenţi în străinătate se generează electronic şi se câştigă şi timp şi acurateţe, pentru că un cetăţean care a votat o dată în străinătate nu poate să mai voteze în altă secţie din ţară sau din străinătate”, a explicat Toni Greblă, informează News.ro.
Ce s-a mai modificat
Toni Greblă a mai spus că modificările făcute prin OUG la legislația electorală respectă Constituţia, recomandările Comisiei de la Veneţia şi bunele practici în materie electorală, fiind modificate doar aspecte tehnice care ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
El a oferit şi un exemplu în acest sens şi anume perioada în care pot fi desfăşurate activităţile care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile.
„Vă dau un singur exemplu: perioada electorală, cea în care pot fi desfăşurate activităţi care duc la obţinerea unui rezultat final a fost mărită de la 75 la 90 de zile şi pentru alegerile locale, tocmai pentru a da posibilitate în plus, un timp în plus competitorilor electorali să poată să îşi organizeze activitatea în aşa fel încât să poată să depună candidaturile, semnăturile ş.a.m.d., inclusiv cu 30 de zile înainte să poată să fie declanşată campania electorală”, a spus președintele AEP.
Ordonanţa prevede și înfiinţarea pentru cele două tipuri de scrutin a Biroului Electoral Central, biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, biroului electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti, birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, birourilor electorale de circumscripţie ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate.
Actul normativ mai cuprinde şi modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a preşedintelui şi locţiitorului Biroului Electoral Central, modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a preşedintelui şi locţiitorului biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, componenţa birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, orăşenească, municipală, comunală, respectiv biroul electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie ale sectoarelor Municipiului Bucureşti, precum şi componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară.
Totodată, actul normativ prevede că o persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru Parlamentul European, precum şi pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean.
În perioada următoare, guvernul va stabili, prin hotărâri, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum şi numărul de zile pentru care se acordă indemnizaţiile, precum şi măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.
Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv şi pentru instituţiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Modelele ştampilelor electorale şi modelul timbrului autocolant se stabilesc prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 10 zile de la începerea perioadei electorale.
Drulă acuză scoaterea PMP din secția de vot, AUR cere atacarea OUG la CCR
Liderul USR Cătălin Drulă a acuzat că Ciolacu şi Ciucă au modificat ordonanţa de urgenţă privind comasarea alegerilor, în ultimul moment, pentru a scoate PMP din secţiile de vot.
„Îi deranja că erau prea mulţi ochi ca să asigure integritatea votului”, spune Drulă.
O reacție a venit și de la AUR, care spune că va cere Avocatului Poporului să conteste la CCR OUG de comasare adoptată de guvern.
„Au aşteptat o săptămână pentru a acţiona, aşa cum au făcut-o mereu de altfel, noaptea ca hoţii şi într-o zi de vineri pentru a călca în picioare ordinea constituţională din România şi toate normele unei democraţii”, a spus purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tanasă.
El a anunţat că partidul va cere Avocatului Poporului să conteste la CCR ordonanţa comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale.
„Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, într-o acţiune demnă de un adevărat grup infracţional organizat, au ales să meargă până la capăt cu demersul lor ilegal, neconstituţional şi antidemocratic de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale. Motivul? Să îşi salveze propriile scaune. Totul din cauza fricii lor faţă de AUR.
Au ales metoda ordonanţei de urgenţă pentru a putea evita o contestaţie din partea partidelor din opoziţie la Curtea Constituţională. Le este teamă să stea faţă în faţă cu CCR, pentru că sunt şi ei conştienţi că actul pe care Guvernul Ciolacu l-a adoptat, sub atenta supervizare a lui Toni Greblă – actualul şef al AEP şi băiatul de casă al PSD bun în momentele cele mai dificile pentru partid, este unul profund neconstituţional”, a spus Dan Tanasă.