PSD-PNL ar obţine 43,7% din voturi la alegerile europarlamentare, AUR – 20,6%, iar Alianţa Dreapta Unită – 13,7%.
În ceea ce priveşte votul la alegerile locale, în cazul consiliilor locale, PSD ar obţine, 30,6%, PNL – 25,6%, AUR – 17,4%, Alianţa Dreapta Unită – 9,8%, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Întrebaţi despre intenţia de participare la scrutinul din 9 iunie, când vor avea loc alegeri europarlamentare comasate cu cele locale, aproape 60% dintre cei chestionaţi afirmă că în mod cert vor merge la urne.
Comasarea alegerilor
57.2% dintre români au o părere bună despre comasarea pe 9 iunie a alegerilor pentru Parlamentul European şi a alegerilor locale, în timp ce 36.2% au o părere proastă. 5.9% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.
Au o părere bună despre comasare 76% dintre votanţii PSD-PNL, 50% dintre votanţii AUR şi 47% dintre votanţii ADU. Au o părere proastă despre comasare 20% dintre votanţii PSD-PNL, 47% dintre votanţii AUR şi 51% dintre votanţii ADU.
Au o părere bună despre comasare în proporţii ceva mai mari decât media în special persoanele cu studii superioare, gulerele albe şi cei cu venituri foarte ridicate. Au o părere proastă despre comasare în special gulerele albastre, locuitorii din Bucureşti şi cei cu venituri scăzute.
Candidatura PSD şi PNL pe liste comune la europarlamentare şi separate la locale
36.9% din totalul populaţiei are o părere bună despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare să candideze pe liste comune (sa facă o alianţă), iar la alegerile locale sa candideze separat. 51.3% au o părere proastă despre această decizie. 10.8% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 1% nu răspund.
Au o părere bună despre candidatura comună, respectiv separată la cele două tipuri de alegeri 64% dintre votanţii PSD-PNL, 18% dintre votanţii AUR şi 35% dintre votanţii ADU, în timp ce o părere proastă au 28% dintre votanţii PSD-PNL, 74% dintre votanţii AUR şi 56% dintre votanţii ADU.
Au o părere bună despre decizia PNL şi PSD ca la alegerile europarlamentare să candideze pe liste comune, iar la cele locale pe liste separate în special inactivii potenţial activi, persoanele care nu au cont pe social-media şi cei cu venituri foarte ridicate. Împărtăşesc opinia contrarie în special locuitorii din Bucureşti şi din regiunea Nord-Vest.
Estimare participare la europarlamentare
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 12.5% dintre români au ales 1, 1.2% au ales 2, 1.2% au ales 3, 1.4% au ales 4, 5.7% au ales 5, 2% au ales 6, 5.6% au ales 7. 6.4% indică 8, 4.7% 9 şi 59.1% indică 10. 0.2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (75.3% din total eşantion), 43.7% dintre români ar vota cu alianţa PSD - PNL, 20.6% cu AUR, 13.7% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD).
Pentru SOS Romania ar vota 6.4% dintre români, iar pentru UDMR ar vota 3.9% dintre alegători. Pro România ar obţine 3.7%, Alianţa AER (Partidul Verde şi Partidul Ecologist Român) 3.4%, REPER - 0.9%. 3.7% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid.
Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (83.5% din total eşantion), 30.6% dintre alegători indică pentru Conciliul Local PSD, 25.6% PNL, 17.4% AUR, 9.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei), 4.3% SOS Romania, 4% UDMR, 3.1% Alianţa AER (Partidul Verde, Partidul Ecologist Român), 2.4% Partidul Pro România, iar 2.7% alt partid.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.