Premierul Marcel Ciolacu prevede că într-un viitor nu foarte îndepărtat va veni în fața românilor să anunțe că am intrat în istorie, pentru că am avut o absorbție a fondurilor europene mai mare decât cea alocată.
„Ultimul exerciţiu financiar european a fost închis cu absorbţie de 54%. Adrian (ministrul Adrian Câciu – n.r.) a închis ultimul exerciţiu financiar care nu a fost gândit cu cei 15%, nu a fost gândit să fie refazat, nu a avut nici PNRR, atunci nu erau atâtea exerciţii financiare suprapuse, Adrian a reuşit să închidă cu 94%. Pentru prima oară. Iar cu sumele transmise la Comisie şi neîncasate, pe care o să le încasăm într-o lună sau două, vom avea cel puţin 100%, pentru că anumite state nu o să încaseze şi să deconteze toţi banii şi sunt ferm convins că, prin martie, vom veni în faţa românilor şi le vom spune că am intrat în istorie, pentru că am avut o absorbţie mai mare decât cea alocată”, a susţinut liderul social-democraţilor, la Conferinţa organizaţiei judeţene PSD Tulcea.
În context, Marcel Ciolacu a spus că actuala coaliţie guvernamentală "are un viitor şi din 2024".
"Nu am nimic de reproşat niciunui coleg care face parte din Guvernul României din partea coaliţiei, din partea PNL. (…) Cred că această coaliţie are un viitor şi din 2024. Dar dacă tot ne-am asumat să intrăm la guvernare într-un moment dificil României, nu PSD, vrem să ştim tot adevărul şi vrem ca cei care au distrus această ţară să răspundă cu pensiile speciale de comisar, nu cu ipocrizia de a veni în Parlament şi de a spune că n-au fost scoase pensiile speciale sau să pornească ura iar printre români, fiindcă aşa au ajuns la putere", a mai spus liderul PSD făcând referire la europarlamentarul Dacian Cioloş.
Într-o analiză Curs de Guvernare se arată că Mecanismul de redresare și reziliență european (PNRR) finanțează reforme și investiții realizate în statele membre ale UE până la data 31 decembrie 2026. Cum nu există posibilitatea de extindere a acestui termen-limită, lansat oficial la data de 19 februarie 2021, mecanismul intră în a doua jumătate a ciclului de implementare.
Pentru România, miza e mai mare decât chiar a celorlalte state din fostul bloc comunist: structura noastră economică trebuie să treacă urgent de pe consum pe datorie scumpă, pe investiții – astfel încât fondurile europene și banii din PNRR sunt esențiali. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană va fi constrânsă, din 2027, să-și regândească filosofia bugetară pentru exercițiul următor, în fața extinderii cu noi state.
În acest moment, potrivit datelor Comisiei Europene, România a reușit să îndeplinească 14% din jaloanele și țintele asumate la semnarea PNRR.
Suntem undeva pe la mijlocul clasamentului european, multe alte state având un start greoi în implementarea acestui mecanism care pompează în economiile europene 723 miliarde de euro (385 de miliarde ca împrumuturi și 338 de miliarde ca granturi).
Comisia Europeană a alocat pentru PNRR-ul României 12,1 miliarde de euro granturi și 15 miliarde sub formă de împrumuturi, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. (Acestea sunt cifrele actualizate după renegocierea planului produsă în 2023).
Aceste fonduri sunt complementare celor 31 de miliarde de euro din Politica de Coeziune și celor 20 de miliarde din Politica Agricolă Comună aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027.
Nu este clar în acest moment câți bani în plus vor mai intra în România anul acesta din alocările precedentului exercițiu financiar 2014-2020, cert este că rata de absorbție efectivă la data de 11.12.2023 era de 76%.
În acest moment, Comisia Europeană a constatat că România a atins 14% din țintele și jaloanele asumate prin PNRR, având la dispoziție încă 3 ani (până la data de 31 decembrie 2026) să rezolve restul de 85% dintre ținte și jaloane.
a inițiativei Made in EU
- 30 lei
- 50 lei
- 100 lei
- 50 lei
- 100 lei
- 250 lei
