Europarlamentarul Siegfried Mureșan e de părere că AUR va fi marele perdant al alegerilor, oamenii trebuie să vadă că Viktor Orban a dus Ungaria într-o stare proastă, cu penurie de produse la rafturi și inflație mare și lipsită de sprijin, mai ales după ce Donald Tusk a reușit să întoarcă din drum regimul populist de la Varșovia.
Cum va sta însă România, unde comasarea alegerilor locale cu cele europene ar putea duce la o participare crescută la vot, dar la un bruiaj al dezbaterilor din UE?
Congresul PPE la București a fost fixat înainte ca PNL să decidă listă comună în alegeri cu PSD. Cum a fost lucrul acesta perceput în PPE?
Am propus organizarea acestui congres de la București și ca semn de solidaritate a Uniunii Europene cu statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv cu Republica Moldova și Ucraina, care au fost greu încercate de la începutul acestui război. Este cel mai mare eveniment politic care are loc anul acesta în toată Uniunea Europeană.
Ma întrebați specific de comasarea alegerilor și de liste comune.
Au mai existat și în alte state membre ale Uniunii Europene liste comune între partide de centru-dreapta sau chiar și între partide de centru-dreapta și centru-stânga. În Polonia, de exemplu, în anul 2019 a existat o listă foarte largă împotriva partidului anti-european care încălca statul de drept și care s-a aflat atunci la guvernare. Deci nu este un lucru nevăzut și nu este un lucru care să fi fost văzut cu ochi critici, deoarece deciziile de acest gen de obicei se iau la nivel național.
Ceea ce ar fi fost văzut ar fi fost dacă un partid membru al PPE, care este o familie politică pro-europeană prin natura ei, s-ar fi aliat cu un partid anti-european. Acest lucru ar fi fost inacceptabil, dar nu e cazul. Dimpotrivă, această așa-numită listă comună are drept obiectiv tocmai reducerea influenței partidelor extremiste și anti-europene în Parlamentul European.
Rețin două idei. Prima este aceea că avem acest congres la București tocmai pentru a discuta teme europene. Vă pun în față o declarație făcută la București de Jesus Carmona, directorul media al Parlamentului European, care a dat mai multe interviuri, a avut și o întâlnire cu presa. Dumnealui spunea că, din contra, comasarea alegerilor, care este bună din punctul de vedere al încurajării prezenței la vot, va bruia, dacă vreți, oportunitatea de a discuta despre despre teme europene. Adică, în loc să vorbim despre Uniunea Europeană și temele europene, vom vorbi doar despre fiecare problemă pe care cetățenii o au în în localitatea lor.
E clar că în contextul acestui congres vom vorbi despre terme europene și e clar că dacă cei mai importanți lideri europeni, președinta Comisiei Europene, președinta Parlamentului European, peste 15 șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, dar și din afară, vorbesc despre teme europene în România, aceste mesaje se vor vedea, vor avea un impact pozitiv major imediat, dar vor și rămâne ca discursuri de referință, cred, pentru formatori de opinie, pentru publicul din România. Cred că am generat o ocazie de a vorbi despre teme europene acum și de a da un start european acestei campanii electorale.
Eu mi-aș dori să vorbim în fiecare zi, în timpul campaniilor electorale, dar și între alegeri, mai mult decât vorbim pe teme europene.
Toți formatorii de opinie, analiști și, repet, în primul rând, noi, ca oameni politici, avem datoria să spunem oamenilor mai multe despre ceea ce face Uniunea Europeană pentru ei, nu doar în campanie electorală. Prea des aud că ne plângem că temele europene nu fac audiență. Cred că dacă nu ocupăm acest spațiu, îl lăsăm liber pentru populiști, pentru extremiști și, cu cât oamenii sunt mai puțin informați cu privire la Uniunea Europeană, cu atât e mai mare probabilitatea ca ei să creadă când un anti-european vine și le spune Uniunea Europeană nu face nimic pentru tine.
Or, știm cu toții. Ajutor în timpul pandemiei, lansarea celui mai mare pachet de ajutor economic lansat vreodată la nivel european, Mecanismul European de Redresare și Reziliență. din care România a primit aproximativ 30 de miliarde de euro, sprijinul pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, pentru integrarea europeană a Ucrainei și în Republicii Moldova în doi ani de zile.
Deci cred că toate aceste teme europene trebuie discutate, repet, nu doar în campanii și sper ca și în această campanie să discutăm cât mai mult teme europene. Îmi aduc aminte când am candidat în 2019 și în 2014, din păcate, prea des, în plină campanie electorală, una sau două săptămâni înainte de alegeri, eram invitat la dezbateri la emisiuni televizate și întrebam bun, care sunt temele și mi se spunea că subiectele zilei.
Deci da, îmi doresc să discutăm mai multe teme europene, dar trebuie să și admitem că chiar și fără alegeri locale, la ultimele alegeri europarlamentare am discutat, din păcate, prea puține teme europene.
Fiind comasate alegerile, oamenii vor dori să le fie tradus în microsocial efectul Uniunii Europene, în viața lor. Oamenii vor întreba în campanie cum ajunge Uniunea Europeană la mine în curte, la mine în grădină, la mine pe stradă, pe autostradă, dacă există.
Multe lucruri care țin de corecta canalizare, de iluminatul public sunt legate de Uniunea Europeană, cel puțin prin fondurile europene. Eu cred că această comasare a alegerilor locale cu alegerile europarlamentare este o oportunitate în plus pentru candidații serioși de a spune oamenilor cu ce instrumente vor dezvolta comunitățile locale și cum vor folosi principalele instrumente de investiții.
Și aici, fondurile europene sunt de departe cele mai importante. Deci această comasare a alegerilor cred că este un argument în plus pentru primarii serioși de a spune concret cum vor dezvolta comunitățile locale.
Doar cu mesaje din Evul Mediu conform cărora mergem la Bruxelles pentru a lupta împotriva tuturor celorlalți, mergi la Uniunea Europeană pentru a lupta împotriva Uniunii Europene, vrem să fim primari pentru a face mai multe dezordine, nu dezvolți comunități locale.
Le dezvolți cu proiecte concrete, prin atragerea de investitori pentru care trebuie să fii serios, trebuie să pui la dispoziția investitorilor facilități conform legii, nu împotriva legii. Trebuie să pregătești sistemul de educație astfel încât să ai școli în comunitatea locală conform nevoilor investitorului, în acele domenii în care investitorul are nevoie de calificări și trebuie să știi să atragi fonduri europene.
Trebuie să dezvolți infrastructura digitală, energetică, așa atragi investitori, așa crești locurile de muncă, așa dezvolți comunitățile.
Deci vă trebuie și o echipă foarte bună de candidați la alegerile locale să faceți tandem în așa fel încât să se întâlnească Uniunea Europeană și comunitatea. A doua temă pe care ați adus-o în discuție este ascensiunea extremismului, populismului sau a ceea ce îndeobște în ultima vreme este numit demi-democrație, formele acestea pervertite de democrație. Care este dimensiunea fenomenului în Uniunea Europeană și apoi în România, pentru că momentan forțele, să spun așa pro-democratice, au majoritate în Parlamentul European?
Pericolul extremismului există, el este real. Oamenii trebuie să știe acest lucru. Oamenii trebuie să știe de ce extremiștii, populiști, antieuropenii sunt răi.
Eu cred că acest pericol nu se va materializa la aceste alegeri. Eu cred că forțele europene vor continua să rămână majoritare, iar forțele anti-europene vor fi izolate, vor fi dezbinate și nu vor reuși să influențeze mersul Uniunii Europene în următorii cinci ani, așa cum nu au reușit să influențeze nici în ultimii cinci ani.
Și explic la ce mă refer. În primul rând avem în momentul de față în Parlamentul European o coaliție proeuropeană a celor mai mari trei familii politice pro-europene. Prima mea predicție este că Partidul Popular European va câștiga alegerile europarlamentare, va rămâne cel mai important grup și va da președintele Comisiei Europene și în următorii cinci ani.
Cea de-a doua predicție este că aceste trei familii proeuropene vom avea o majoritate matematică și în următorul Parlament.
Cea de-a treia predicție este că vom folosi această majoritate pentru formarea unei coaliții, a unei majorități și că vom conduce împreună Uniunea Europeană și în următorii cinci ani de zile.
Cea de-a patra predicție este că partidele anti-europene vor rămâne cam cu același număr de mandate, poate vor avea o creștere ușoară. În momentul de față avem în Parlamentul European 25% dintre europarlamentari extremiști, anti-europeni, două grupuri anti-europene, care în total au 125 de mandate și 50 de parlamentari neafiliați, majoritatea sunt și ei anti-europeni.
De pildă, parlamentarii lui Viktor Orban din Ungaria. Cu siguranță nu vor fi mai mult de 30%, însă predicția mea este că vor fi și după alegeri la fel de izolați, dezbinați, în minoritate, irelevanți. Nu vor reuși să influențeze deciziile și nu vor fi uniți într-un singur grup, fiindcă ei înșiși nu se înțeleg.
Mergeți pe scenariul optimist. Pesimismul vine totuși dinspre grupul Renew, pentru că este legat de președintele Macron. Or, în Franța, pe ultimele sondaje, vedem că partidul extremist își consolidează poziția. Dacă totuși nu se va împlini această predicție că extremiștii vor avea doar 25% - 30%, se va modifica agenda Parlamentului European?
Nu se va modifica. În această legislatură, am văzut că extremiștii au fost izolați. Sunt convins că la fel va fi și în următoarea legislatură. Sunt convins că nu vor putea ține Uniunea Europeană pe loc. Cred că Partidul Popular European va avea cam același număr de mandate după alegeri, cum avem și acum, socialiștii vor suferi mici pierderi, probabil cam 10% din numărul de mandate pe care le au acum. Și, din păcate, grupul Renew înființat de președintele Franței va suferi pierderi mai mari. Fac aproximativ 20% din numărul de mandate.
În Franța, din păcate, partidul președintelui Macron este la 10-12% în sondaje, în urma partidului antieuropean al lui Le Pen. Dar per ansamblu, mai ales în marile state membre ale Uniunii Europene, partidele pro-europene de centru-dreapta vor lua mai multe mandate. Și asta ne asigură un nivel solid de reprezentare în Germania, de exemplu. Polonia stă mai bine decât oricând în ultimii 10 ani și, de altfel, cazul polonez este relevant pentru noi toți, ne-a arătat că cel mai bun antidot împotriva extremismului este un partid european de centru-dreapta.
Putem să recunoaștem formațiunile extremiste, formațiunile populiste. Ce ne facem însă cu cele semi-democratice. Cu Robert Fico acum? Cum a fost Viktor Orban o bucată de vreme, procesul de a-l îndepărta pe Viktor Orban din PPE a fost lung. Cum sunt facțiuni conservator-radicale cam în toate partidele din România. Eu un pericol și această erodare populistă din interior?
Întrebarea dumneavoastră e foarte importantă. În primul rând, cred că a fost foarte important că în Polonia, un stat mare, membru al Uniunii Europene, partidul pro-european a câștigat. Partidul care încălca valori europene, încălca statul de drept și ca atare, avea blocate zeci de miliarde de euro fonduri europene, a pierdut alegerile.
Viktor Orban este mult mai slab fără guvernul Poloniei de partea lui. Iar venirea lui Fico nu compensează pentru Viktor Orban pierderea puterii de către anti-europeni în Polonia. Deci alegerile din Polonia au fost, din punctul meu de vedere, cele mai importante alegeri din ultimii ani din Uniunea Europeană și au fost importante nu doar pentru Polonia, ci și pentru noi toți, inclusiv pentru ajutarea Ucrainei.
Și vedem acum în Polonia cât a fost de fapt de capturat statul polonez, poliție, servicii secrete, mass-media, instituții ale sistemului judecătoresc.
Cred că trebuie să spunem oamenilor foarte clar că Viktor Orban este un perdant în serie. Știu că sunt și în România politicieni atrași de modelul lui Viktor Orban. Trebuie să spunem oamenilor foarte clar că nu este nimic de admirat la Viktor Orban. El este astăzi mai izolat și mai slab decât oricând la nivel european și nu reușește prin comportamentul său să obțină nimic la nivel european, în timp ce în România au venit, de exemplu, din PNRR, 9,5 miliarde euro fonduri europene. În ultimii doi ani de zile, Ungaria a avut blocate 30 de miliarde de euro fonduri europene, tot PNRR-ul și o mare parte din fondurile europene tradiționale.
Acum se discută despre deblocarea a zece miliarde, ceea ce nu înseamnă că Viktor Orban primește 10 miliarde, înseamnă că Ungaria poate depune proiecte.
Deci Viktor Orban nu câștigă nimic prin comportamentul său, nici măcar nu reușește să recupereze lucrurile pe care le-a pierdut. El, de exemplu, spune oamenilor din Ungaria că plafonarea prețului la alimente sună bine, însă în momentul în care el a spus plafonarea prețului la alimente, toți producătorii din alte state au spus că nu mă mai merg în Ungaria. Rezultatul a fost că în Ungaria nu mai erau alimente pe raft și imediat o creștere a prețului. Ungaria este statul din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflație.
Deci trebuie să spunem oamenilor foarte clar că acești populiști, acești anti-europeni nu au soluții la problemele oamenilor, inventează probleme artificiale pentru a justifica lupta lor cu Uniunea Europeană. Ce vor ei de fapt să justifice este regimul corupt pe care îl păstoresc.
Totuși, așa scandalagiu cum a fost, Viktor Orban a reușit nu să blocheze, dar să paraziteze anumite procese decizionale, ceea ce a contribuit la alimentarea euroscepticismului și a ceea ce noi numim oboseală de război. Să renunțăm la principiul unanimității pentru anumite decizii?
Pentru anumite decizii, cu siguranță, da, ar fi bine să luăm decizia cu o majoritate calificată. Care este situația în momentul de față? Uniunea Europeană a fost înființată ca un bloc de șase state, a evoluat între timp. Suntem 27 și avem și mai multe competențe decât am avut la început. Nu mai suntem în club, suntem adevărat o Uniune, dar e aproape imposibil să ne înțelegem în 27 pentru toate subiectele.
Deși Viktor Orban ne-a blocat câteva săptămâni ajutorul de 50 de miliarde de euro alocat Ucrainei, am reușit să deblocăm la începutul lunii februarie, dovadă că Viktor Orban însuși este, repet, mult mai slab decât credeam. Ungaria este unul dintre cel mai puternic dependente state membre ale Uniunii Europene de Uniunea Europeană din punct de vedere economic. Ca atare, izolarea totală a Ungariei de Uniunea Europeană ar duce la sărăcie în Ungaria.
Cred că trebuie să extindem principiul majorității calificate la mai multe domenii și poate pentru chestiuni sensibile, majoritatea calificată să fie mai mare decât majoritatea calificată necesară acum, poate patru cincimi, de ce nu? Dar nu unanimitate, pentru a nu da posibilitatea unuia să blocheze un întreg proces. Unanimitatea să rămână principiul de bază pentru chestiuni fundamentale, cum este poate extinderea Uniunii Europene, cum sunt poate chestiunile de taxare.
Perspectiva ca Ungaria să preia președinția rotativă a UE a creat o dezbatere și în România, pentru că a apărut această candidatură a președintelui Klaus Iohannis pentru președinția Consiliului European. Care au fost discuțiile pe plan european? În ceea ce privește posibilitatea ca președintele României să preia președinția Consiliului European. Cât de serioasă a fost această posibilitate la Bruxelles, nu la București?
În primul rând, e evident că președintele României este unul dintre liderii politici apreciați la nivel european, datorită faptului că a ținut România pe direcția europeană în ultimii 10 ani. Și dacă vrei să evaluezi un om politic din punct de vedere al șanselor sale de a avea succes în Europa, cred că trebuie să-l măsori pe scara europeană. Președintele României este văzut ca un partener de încredere care a apărat soluția europeană în cei 10 ani de mandat. Ca atare, este evident un om politic cu șanse pentru a deține poziție la nivel european.
Deciziile în ceea ce privește pozițiile de top la nivel european se vor lua după alegerile europarlamentare, în lumina rezultatului alegerilor, ținând cont și de raporturile de forță între familiile politice.
Dacă Partidul Popular European va avea în urma alegerilor europarlamentare un grup care este mai mult de dublu față de grupul Renew, atunci cred că grupului Renew nu-i va reveni în următorii cinci ani o poziție de top, cum i-a revenit acum președinția Consiliului European. Tabloul final va ține cont, evident, de raportul familiilor politice, de echilibrul de gen, de raportul dintre state mari și state mici, state din nordul și sudul Uniunii Europene, state din vestul și estul Uniunii Europene.
Găsiți legitimă opinia președintelui Iohannis că Estul ar putea avea resentimente față de Uniunea Europeană, pentru că nu este suficient reprezentat la nivelul înaltelor funcții europene?
Cred că această îngrijorare este una legitimă, mai ales în contextul în care există partide anti-europene care încearcă să folosească orice împotriva Uniunii Europene. Partidele anti-europene vor încerca mereu să ne convingă că suntem europeni de categoria a doua și vor încerca să folosească orice argument, oricât de mic în în acest sens. Adevărul este că între 2014 și 2019, președintele Consiliului European a fost fostul premier al Poloniei, Donald Tusk, care a redevenit acum premier. Negocierile au fost mult mai complicate.
S-a ajuns la un tablou în care președinta Comisiei Europene vine din Germania, președintele Consiliului European din Belgia, președinta Băncii Centrale Europene din Franța, s-a spus să se aleagă în Parlamentul European un președinte din est și nu s-a găsit.
Apropo, mergeți în continuare pe mâna Robertei Metsola, încă un mandat de președinte în Parlamentul European?
Președinta Parlamentul European este populară în Uniunea Europeană, cred că își face treaba foarte bine. Are deja vizibilitate Parlamentul European, inclusiv în contextul războiului in Ucraina și cred că dacă am supune numele ei la vot în plenul Parlamentului European, astăzi ar fi votată de mai mult de jumătate din toate familiile politice pro-europene ca atare.
Ați fost la Chișinău recent, tocmai în perioada aceasta în care Rusia, să spunem, apasă tot mai mult pedala provocărilor. A fost și cazul din Transnistria, apoi cazul din Găgăuzia. Cum arată lucrurile de la Chișinău și cât de ireversibil este acest proces de înscriere a Moldovei pe traseul european?
Eu cred că lucrurile în Republica Moldova arată foarte bine. În primul rând, oamenii s-au manifestat clar la ultimele alegeri prezidențiale și la ultimele alegeri parlamentare. Au spus vrem modernizare, vrem oameni politici pro-europeni. Au acordat votul candidatei pro-europene, împotriva deținătorului în funcție de președinte al Republicii Moldova, susținut de Federația Rusă, Igor Dodon. Văd în Republica Moldova reforme care au fost blocate 30 de ani, mai ales în domeniul spălării banilor, întăririi justiției, văd aceste reforme ce progresează foarte bine.
Cred că lucrurile merg foarte bine, cred că nu trebuie să facem pe plac pro-rușilor care spun despre Maia Sandu că ar fi slabă. I-a bătut foarte bine și pe oligarhi, și pe pro-rusul Dodon și cred că va face la fel și la alegerile din acest an. Sunt convins că o majoritate clară a oamenilor din Republica Moldova își dorește integrare europeană. Pentru ca acest parcurs european să devină ireversibil, consider ideea președintei Republicii Moldova de a organiza un referendum pe această temă, cândva în perioada următoare, ca fiind o idee foarte bună.
O predicție pentru pentru alegeri?
Așa-numita listă a Partidului Național Liberal cu Partidul Social Democrat cred că va câștiga alegerile europarlamentare cu scor mare, va reuși să obțină mai mult de jumătate din numărul de mandate din Parlamentul European pentru România. Cred că AUR va fi perdantul alegerilor, pentru că oamenii își vor da seama că nu au soluții și că un vot pentru AUR este un vot pierdut.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech