Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) din Parlamentul European a depăşit miercuri ca număr de mandate grupul liberal Renew, devenind astfel după alegerile europarlamentare a treia familie politică din punctul de vedere al ponderii în legislativul comunitar, după populari (PPE) şi social-democraţi (S&D).
A fost posibil după ce cei 6 eurodeputaţi AUR, trei francezi şi câte un eurodeputat danez, bulgar şi lituanian s-au alăturat oficial grupului ECR, consemnează agenţia EFE.
Astfel, grupul a ajuns la 83 de membri, faţă de 80 câţi are în acest moment grupul liberal pro-european Renew.
Familiile politice europene desfăşoară în prezent negocieri intense pentru a atrage în propriile rânduri eurodeputaţi apropiaţi de ideologia lor din partide, care nu au fost reprezentate în Parlamentul European în legislatura anterioară sau care nu aveau o afiliere la un grup politic.
Data limită până la care acestea vor trebui să-şi definitiveze componenţa, pe baza căreia se va face distribuirea unor posturi, este 4 iulie, aşadar ierarhia şi mărimea acestor grupuri încă se mai pot schimba.
Astfel, surse liberale afirmă că în zilele următoare s-ar putea alătura grupului Renew un eurodeputat belgian care a părăsit PPE, şi se poartă negocieri cu trei eurodeputaţi germani, trei bulgari şi doi olandezi pentru a adera la acest grup.
Pe de altă parte, premierul conservator ungar Viktor Orban intenţionează să-şi afilieze partidul Fidesz grupului ECR. Fidesz a părăsit în 2021 grupul popularilor europeni, din care era atunci ameninţat cu excluderea, în contextul conflictului dintre Budapesta şi Bruxelles pe tema statului de drept.
Impulsionate mai ales de Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, partidele europene de extremă dreapta, naţionaliste sau eurosceptice, au înregistrat un progres la alegerile europarlamentare, dar fără a reuşi schimbarea raporturilor de forţe în Parlamentul European.
În urma rezultatelor bune obţinute la alegerile europene în ţări precum Italia, Franţa, Germania, Olanda, Austria sau Grecia, partidele suveraniste vor căuta totuşi să influenţeze mai mult politicile UE, mizând şi pe sprijinul altor circa 50 de eurodeputaţi de aceeaşi orientare, dar neafiliaţi vreunuia din cele două grupuri politice naţionaliste în Parlamentul European.
Aceste două grupuri, respectiv Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) şi Identitate şi Democraţie (ID), au totuşi divergenţe importante, cum ar fi de pildă poziţionarea faţă de susţinerea Ucrainei în războiul cu Rusia.
În grupul ECR regăsim în special partidul italian Fraţii Italiei, pe cel spaniol Vox şi Partidul Lege şi Justiţie (PiS) polonez, iar în grupul ID formaţiunea italiană Liga şi cea franceză Adunarea Naţională (RN).