”Funcția de președinte al României este prea importantă ca să poată fi negociată între partidele politice”, iar la redactarea noii Constituții, după cei 50 de ani de comunism, s-a ales modelul actual de republică, pentru că ”s-a considerat că în România este nevoie de un șef de stat, iar șeful de stat este acela care e ales de popor, nu ales de Parlament în baza jocurilor parlamentare și a târguielii”, spune fostul președinte al CCR Augustin Zegrean.
Explicațiile vin după ce liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a declarat de la tribuna Parlamentului, chiar de Ziua Constituției, că aceia care vor lucra la revizuirea ei vor trebui ”să se pronunțe dacă acest sistem – în care președintele este o struțo-cămilă între un președinte francez, de exemplu, și un monarh spaniol – mai poate funcționa în România”.
”Este o exagerare nedemnă pentru un președinte de Cameră, mai ales că acest președinte al României l-a adus la guvernare”, subliniază Augustin Zegrean, fost parlamentar și președinte al Curții Constituționale, unul dintre cei care au lucrat la redactarea Constituției României.
Într-un interviu acordat pentru cititorii Spotmedia.ro, Augustin Zegrean mai afirmă că actuala lege fundamentală ”este bine făcută, acordată, funcționează” și că nu din cauza ei nu funcționează statul român, ci din cauza celor care ar trebui s-o citească, s-o înțeleagă și s-o respecte.
”Dacă ar fi ceva de schimbat, eu le pot face o sugestie care să contribuie la bunul mers al guvernării”, mai spune Augustin Zegrean, care propune câteva schimbări interesante în interviul pe care vă invităm să îl citiți în continuare:
SPOT: Cum s-a ajuns la acest mod de a alege președintele țării, de ce nu avem republică parlamentară, așa cum înțelegem că își dorește PSD?
Nici măcar nu s-a propus. N-a propus nimeni republică parlamentară atunci când s-a scris Constituția, deși acum vin unii și spun că ei așa au propus. Nu e adevărat. Au fost două variante avute în vedere: Monarhie sau Republică.
Când s-a scris Constituția, partidele istorice susțineau reintroducerea monarhiei, ”Restitutio in integrum”, vă amintiți că despre asta se vorbea. Acesta este și motivul pentru care reprezentanții partidelor istorice în Parlament nu au votat Constituția, în afară de dl Vasile Gionea, care era din partea PNȚ și care a votat prin corespondență. Nici măcar dl Mircea Ionescu Quintus, care la momentul respectiv era ministrul Justiției, nu a votat Constituția.
S-a ales modelul acesta pentru că s-a considerat că în România este nevoie de un șef de stat. Iar șeful de stat este acela care e ales de popor, nu ales de Parlament în baza jocurilor parlamentare și a târguielii.
Un președinte ales prin jocuri parlamentare nu are aceeași legitimare ca un președinte ales de popor, mai ales că avem un text în Constituție care spune că ”suvernitatea aparține poporului”, care o exercită prin organele sale reprezentative, alese periodic și corect.
Plus că nu puteam să nu facem acest sistem. Noi veneam dintr-o dictatură de 50 de ani, iar pe Ceaușescu nu l-a ales nimeni niciodată șef de stat, el s-a autointitulat șef al statului român. Asta am vrut să evităm prin acest text constituțional care spune că ”Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat” – Să nu se mai ajungă la situația în care unul să se declare singur președinte sau să îl pună Parlamentul pe unul dintre ei președinte, adică să negocieze.
Funcția de președinte al României este prea importantă ca să poată fi negociată între partidele politice.
SPOT: Au trecut decenii de la adoptarea noi Constituții post-comuniste și 18 ani de la revizuirea ei. N-ar fi oare momentul propice să îi facem un ”update”?
Poporul nu s-a pronunțat dacă e nevoie de modificarea Constituției în acest sens. Nu s-a pronunțat pentru că nimeni nu l-a întrebat.
Când vrei să modifici Constituția, în mod normal te duci în campanie și propui nației: ”Uite, dacă mă alegeți pe mine, modific Constituția, dar nu 2-3 cuvinte acolo, ci modific modul de alegere a președintelui României”. Spui că vrei să faci din sistem prezidențial un sistem parlamentar. Este o schimbare fundamentală! Nu e de joacă.
Pentru asta ar fi trebuit să spună în campanie că vor să modifice Constituția. Probabil că nu i-ar fi ales poporul sau poate că i-ar fi ales cu mai multe voturi, nu știm. Dar când te apuci să modifici Constituția trebuie să ai mandat în acest sens din partea poporului. Nu îți bați joc de toată lumea asta.
Noi când am scris Constituția am fost aleși ca Adunare Constituantă.
Cineva poate spune ”Dar în 2003 s-a modificat Constituția”. Da, dar se știa asta, pentru că în 2003 se discuta de aderarea la Uniunea Europeană și pentru asta era nevoie de 2-3 articole modificate în Constituție, de asta s-a făcut atunci revizuirea.
Că s-a profitat de ocazie și s-au mai modificat și altele, asta e altă problemă. De exemplu, durata mandatului președintelui. Același partid care astăzi vrea ca președintele să fie ales de Parlament atunci a dorit ca președintele să aibă mandat de 5 ani, fiindcă a crezut că va ieși un președinte de la ei. Dar uite că n-a ieșit (Adrian Năstase - n.red.).
SPOT: Au mai fost și alte tentative de revizuire a Constituției, însă au eșuat.
Da, am avut mai multe referendumuri, au mai încercat să modifice Constituția, pentru dreptul familiei, pentru Justiție, dar nu au reușit pentru că poporul nu a fost consultat înainte, ci a fost luat prin surprindere.
SPOT: Am avut însă și un alt referendum, valabil și validat, prin care poporul a cerut Parlament unicameral cu cel mult 300 de membri. Am votat degeaba atunci?
Președintele de atunci, Traian Băsescu, a propus modificarea Constituției în sensul celor votate la referendum, propunerea a trecut și la CCR, dar Parlamentul a respins propunerea. Parlamentul nu a vrut să respecte referendumul.
Eu nu le spun cu răutate și nu vorbesc despre un mandat scris de la popor. Este vorba despre faptul că nu te duci în Parlament ca să faci ce vrei tu.
De ce se face campanie electorală? Ca să spui neamului ce vei face dacă vei fi ales, pentru că oamenii îi aleg nu pentru că sunt ei frumoși, deștepți, harnici sau bogați, îi aleg pentru că le promit oamenilor că le dau pensii, salarii, libertăți sau Constituție bună sau aia, aia, aia...
Iar când se duc în Parlament, AIA trebuie să facă, nu ce NU au spus în campanie.
Eu cred că acest subiect – modificarea Constituției – a fost lansat tocmai ca să își justifice neputința. Pentru că au promis în campanie că vor mări salariile și pensiile, dar nu o pot face, fiindcă nu mai au de unde, ”nu mai are balta pește”. Și atunci li se dă de lucru românilor – să vorbească despre revizuirea Constituției.
Subiectul nu se încheie, că le place subiectul, dar eu le-am mai spus: Ar face bine dacă ar citi actuala Constituție și ar încerca să o înțeleagă, și, în al treilea rând, să o respecte.
SPOT: Sunteți constituționalist, ați fost și parlamentar, și președinte al CCR. În opinia dvs, ar fi totuși necesare anumite schimbări în Constituție?
Ca și constituționalist, eu zic că nu este nevoie. Constituția este bine făcută, acordată, funcționează, nu sunt motive constituționale să nu funcționeze statul. Că ei nu vor să funcționeze este cu totul alt aspect.
Să vă dau un exemplu: statele din America de Sud, începând din Mexic și până în Argentina, toate au același sistem ca și Statele Unite. SUA funcționează, dar celelalte nu. De ce oare? Am găsit răspuns la un mare politolog: pentru că America vrea să funcționeze.
La noi, nu Constituția e de vină că nu funcționează statul. Uitați-vă la ei cum se ceartă de atâta amar de vreme și nu pot să ajungă la niciun rezultat. De ce oare?
Francezii au un sistem mai prezidențial decât al nostru, dacă pot spune așa, ei au un sistem apropiat de cel american, și totuși Franța funcționează. La noi e un sistem semiprezidențial. Ce îi încurcă pe ei? Ce struțo-cămilă văd ei acolo? Oare ei știu ce înseamnă struțo-cămilă și cine a inventat expresia? Nu cred că știu.
Dacă ar fi ceva de schimbat, eu le pot face o sugestie care să contribuie la bunul mers al guvernării.
Noi suntem în faza asta de degringoladă pentru că a fost moțiunea aceea de cenzură care a dat jos Guvernul. Acolo s-ar putea lucra, la articolul referitor la moțiunea de cenzură – să se introducă moțiunea de cenzură constructivă, cum mai există la alte popoare, mai deștepte și care vor să funcționeze.
Asta înseamnă că în momentul în care cineva depune o moțiune de cenzură propune și noua formulă guvernamentală, și noul program de guvernare, și noul prim-ministru. Dacă se votează moțiunea de cenzură, de mâine vin ceilalți la putere. Și nu mai batem pasul pe loc.
Ar fi una dintre soluțiile care ar fi, poate, bune pentru modul de a face politică al poporului român.
Probabil că ar mai fi ceva de făcut și la articolul privind dizolvarea Parlamentului, dar nu aș deschide Cutia Pandorei, pentru că, dacă s-ar dizolva ușor Parlamentul, noi am fi tot timpul în alegeri.
Și ar mai putea fi făcut ceva, dacă ei tot vor să întărească puterea Parlamentului (dar ei nu își dau seama ce putere au, puterea e la ei, dar nu știu să o folosească!) : să renunțe la ordonanțele de urgență, la ordonanțe în general.
Să se renunțe la ordonanțe. Să se stabilească doar un domeniu sau două în care se pot da ordonanțe. De exemplu, francezii mi se pare că pot să dea două ordonanțe pe an, una cu ocazia bugetului.
Nu avem nevoie de ordonanțe, noi și așa avem legi prea multe. Când îi aud că vorbesc despre vidul legislativ îmi vine să îmi iau câmpii. Avem legi care zac, care nu fac nimic, a uitat lumea de ele.
SPOT: Nu avem nicio instituție care să se ocupe de ele, să facă curățenie în mormanul de legi?
Avem. Consiliul Legislativ, unde a fost pus președinte Florin Iordache.
SPOT: O ultimă întrebare. Știm cu toții că, deși sunt obligatorii, există foarte multe decizii ale CCR care ajung la Parlament și zac prin sertare cu anii, pentru că nu se fac schimbările legislative necesare. Se poate îmbunătăți Constituția din acest punct de vedere?
Constituția spune că, dacă în termen de 45 de zile Guvernul (sau Parlamentul) nu pune de acord legea cu decizia CCR, se scoate din corpul legilor articolul respectiv, adică nu se mai aplică.
Când eram la CCR, țineam o evidență chiar pe site-ul Curții, în care scriam toate legile care trebuie modificate, unde ar trebui Parlamentul să intervină.
Vă dau eu un exemplu. Este o decizie a CCR 297/2018, cu abrogarea articolului 155 din Codul Penal, referitor la întreruperea cursului prescripției. Nici până în ziua de astăzi nu a mai fost pus nimic în loc. Acolo chiar nu există lege și e o harababură incredibilă din cauza asta.
În general, parlamentarii nu intervin. Iar în cazul de care vă vorbesc, nu intervin pentru că le convine – în general prescripția e mult mai scurtă.
Iar unii profită de asta, alții nu. Este la mâna judecătorului, dacă vrea. Unii respectă decizia CCR (deciziile Curții sunt obligatorii!), alții nu, iar textul acela se înlocuiește cu textul care a fost abrogat în 2012 (în vechiul Cod Penal era altfel). Or, nu poți să aplici o lege abrogată!
Dacă n-ar fi trist, ar fi foarte comic...