Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea deputaţilor USR şi a Forţei Dreptei la legea pentru devansarea alegerilor prezidenţiale.
„În esenţă, Curtea a statuat că legea criticată realizează o redimensionare a intervalului de timp în care urmează a se fixa data alegerilor, ceea ce nu pune în discuţie un element fundamental al dreptului electoral”, au argumentat judecătorii CCR.
Cele două partide acuzau că proiectul a fost adoptat de către PSD, PNL şi UDMR, „cu încălcarea flagrantă a oricăror principii democratice”.
„Comisia de la Veneţia a observat că există trei categorii de sisteme de determinare a stabilirii datei alegerilor [Raport privind stabilirea datei alegerilor, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 22-a reuniune (Veneţia, 18 octombrie 2007) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 72-a sesiune plenară (Veneţia, 19-20 octombrie 2007)], România făcând parte din cel de-al doilea sistem menţionat de aceasta [data alegerilor este stabilită de o autoritate, într-un cadru temporal destul de strict determinat de Constituţie sau de legea electorală].
Legea criticată nu schimbă sistemul existent de stabilire a datei alegerilor, ci realizează o modificare de natură temporală în cadrul sistemului pentru care a optat legiuitorul român încă din anul 2004.
Plasarea acestei date în ultima parte a mandatului în curs se înscrie în coordonatele democraţiei constituţionale pentru a se asigura succesiunea firească a mandatelor, fără a se afecta caracterul plenar al mandatelor în curs.
Între data anunţării alegerilor şi data alegerilor există o distanţă temporală rezonabilă pentru a permite tuturor factorilor politici interesaţi să se pregătească pentru competiţia electorală”, conform comunicatului de presă al CCR.
De asemenea, sursa citată adaugă:
„Comisia de la Veneţia [Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002) şi Declaraţia interpretativă privind stabilitatea legii electorale, adoptată de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 15-a reuniune (Veneţia, 15 decembrie 2005) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 65-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 decembrie 2005)] a stabilit că sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale sunt elemente fundamentale ale dreptului electoral şi nu pot fi modificate cu mai puţin de 1 an anterior datei alegerilor.
Modificarea operată, extinzând intervalul temporal în care pot avea loc alegerile, nu reprezintă o reformă a legislaţiei electorale şi nu vizează un element de fond sau de substanţă a sistemului electoral”.
„În consecinţă, Curtea a constatat că legea criticată respectă exigenţele constituţionale invocate”, mai precizează CCR.
Pe 5 martie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul de lege al UDMR care prevede modificarea datei alegerilor preşedintelui României. Proiectul modifică art. 5 din Legea nr. 370/2004, astfel încât alegerile prezidenţiale să fie organizate cu cel mult trei luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte al României.
Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a anunţat că alegerile prezidenţiale vor avea loc în 15 şi 29 septembrie, iar în 8 decembrie se vor desfăşura alegerile generale. Mandatul lui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie.