Să păstreze cursul în Europa şi să continue sprijinul pentru Ucraina sau să treacă la extrema dreaptă: România îşi alege preşedintele duminică, într-o luptă care se anunţă strânsă, la cinci luni după anularea spectaculoasă a unor alegeri marcate de suspiciuni de ingerinţă rusă.
Liderul partidului naţionalist AUR, George Simion, 38 de ani, şi primarul centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, 55 de ani, se luptă pentru funcţia supremă, cu puterea de a numi în funcţii-cheie şi de a participa la summit-urile UE şi NATO, scrie AFP, într-o analiză despre scrutinul de azi.
Primul, un suveranist şi admirator fervent al lui Donald Trump, a dominat primul tur, unde a obţinut un scor de aproape 41%, dublu faţă de rivalul său, dar sondajele, nu întotdeauna fiabile în trecut, îi plasează acum umăr la umăr.
Alegerile sunt urmărite îndeaproape de comunitatea internaţională, Bruxelles-ul fiind îngrijorat de creşterea numărului liderilor de extremă dreapta, iar Washingtonul, foarte critic faţă de fiasco-ul electoral din toamna anului trecut, cerând ca vocea poporului să fie respectată.
Membră loială a UE, România, o naţiune de 19 milioane de locuitori învecinată cu Ucraina, a devenit un pilon-cheie al NATO de la începutul ofensivei ruse în 2022, aminteşte AFP.
„Nu ne putem permite să ne abatem de la calea europeană”, comentează Luminiţa Toader, o pensionară de 82 de ani din Bucureşti, care se teme că ţara sa se va «întoarce spre est».
Fost membru de galerie care a încercat să îşi atenueze retorica în ultimele luni, Simion se declară convins că va fi „următorul preşedinte al României”. Cu excepţia cazului în care există „fraude masive”, a avertizat el, deschizând calea unei contestaţii în caz de înfrângere.
Acest critic al „politicilor absurde ale UE” ar putea avea de suferit după o serie de „paşi greşiţi” în preajma alegerilor, între „agresivitate” şi absenţa de la numeroase dezbateri, potrivit analiştilor.
Adversarul său, matematician de formaţie, speră la o creştere a numărului de votanţi, după o prezenţă la vot în primul tur de doar 53%.
În diaspora, care a început să voteze vineri, cifrele arată o mobilizare puternică.
În România, urnele se deschid la ora 7:00 şi se închid la 21:00. Exit-poll-urile vor fi publicate la scurt timp după aceea, iar rezultatele oficiale ar trebui să apară peste noapte.
„Îi invit pe români să iasă la vot, pentru că viitorul României depinde de fiecare dintre noi”, a declarat, în ajunul scrutinului, Nicuşor Dan, un european convins şi un susţinător fervent al Kievului.
Pe de altă parte, George Simion vrea să pună capăt ajutorului acordat Ucrainei: el cere „compensaţii financiare” pentru asistenţa acordată până acum şi pledează pentru „neutralitate, nu escaladare prin trimiterea de arme”, negând totodată că este „prietenul lui Vladimir Putin”.
Atât de multă ură
Redă României „demnitatea” sa: sloganul său se adresează multor alegători sătui să fie consideraţi cetăţeni de mâna a doua în UE.
Foarte prezent pe reţelele de socializare, chiar dacă şi-a închis sâmbătă conturile principale pentru „o zi de tăcere”, el a capitalizat frustrarea acestora faţă de „politicienii hoţi” aflaţi la putere din 1989 şi furia lor faţă de dificultăţile economice ale uneia dintre cele mai sărace ţări din UE.
Acest climat exploziv adusese deja extrema dreaptă pe primul loc la 24 noiembrie: un cvasi-necunoscut, Călin Georgescu, crease surpriza după o campanie masivă pe TikTok al cărei modus operandi indica Rusia.
Acest fost înalt funcţionar public a fost între timp inculpat şi exclus din această nouă cursă, o decizie care a provocat manifestaţii uneori violente.
În ciuda acestor eşecuri, el aspiră la postul de prim-ministru pe care George Simion i l-a promis dacă va fi ales, cu condiţia să reuşească să găsească o majoritate suficientă în Parlament.
Învingătorul va avea sarcina dificilă de a reconcilia o Românie extrem de polarizată.
„Cum am ajuns să avem atâta ură şi dezbinare?”, le-a spus primarul Bucureştiului susţinătorilor săi la sfârşitul săptămânii trecute, făcând apel la «reconstruirea speranţei».
Deşi este atacat pentru caracterul său rezervat, „în mod paradoxal, această trăsătură de personalitate ar putea fi un atu pentru el. Într-o perioadă foarte agitată, un pic de calm face toată diferenţa, mai ales în faţa unui concurent atât de virulent”, afirmă politologul Sorin Cucerai.