În ultimele două săptămâni, mai mute evenimente petrecute pe flancul estic al NATO arată o deteriorare rapidă a situației și încercări frecvente ale Rusiei de a provoca forțele aliate.
Două elicoptere aparținând armatei din Belarus au intrat, marți noaptea, în spațiul aerian al Poloniei, în mod deliberat.
„Trecerea frontierei a avut loc în zona Białowieża, la o altitudine foarte joasă, ceea ce a făcut dificilă detectarea de către sistemele radar”, a anunțat Ministerul Apărării de la Varșovia.
Agresiunea Belarus vine în contextul în care, atât Polonia cât și Lituania și-au întărit prezența la granița cu această țară în urma deplasării mai multor militari din Grupul Wagner în zonă.
O fâșie de 96,5 kilometri separă Belarus de Kaliningrad, enclava rusă de la Marea Baltică.
Provocarea, cel mai probabil pusă la cale la Kremlin, are scopul să creeze tensiuni în această zonă și, eventual, un conflict prin care Belarus să intre în război alături de Rusia.
Noul plan al lui Putin
Din cauza pierderilor mari și a soluțiilor militare tot mai puține în Ucraina, Vladimir Putin a dezvoltat o strategie prin care încearcă să lanseze conflicte în cât mai multe zone de pe glob.
În această cheie se poate interpreta și lovitura de stat din Niger, dată cu sprijinul trupelor de mercenari Wagner, dar și provocările Rusiei de la Dunăre, unde bombardează portul Izmail, aflat la sute de metri de granița cu România.
„Localnicii spun că dronele au trecut în linie dreaptă pe deasupra locuințelor din Ceatalchioi. Teama e foarte mare. Nu a fost găsită niciuna prăbușită. Există mărturia unor marinari că o dronă ar fi căzut în pădure. S-a căutat, dar nu s-a găsit nimic. Nici nu ai cum în desișul de acolo”, a declarat Tudor Cernega, primarul localității.
Ceatalchioi e un sat din județul Tulcea aflat la o distanță mai mică de 5 kilometri, în linie dreaptă, peste Dunăre, de portul Izmail.
În ultima săptămână, forțele militare rusești au atacat în mai multe rânduri depozitele de grâu din port, provocând panică în localitățile din România.
„Atacurile continue ale Rusiei împotriva Ucrainei și a infrastructurii civile de pe Dunăre, în apropierea României, sunt inacceptabile. Sunt crime de război și afectează și mai mult capacitatea Ucrainei de a-și transfera produsele alimentare către cei care au nevoie de ele”, a anunțat Klaus Iohannis, președintele României, într-o postare pe X-Twitter.
Negocieri complicate între Prigojin și Putin
În ambele situații, atât în România cât și în Polonia, s-au semnalat violări ale teritoriilor naționale de către forțe subordonate Kremlinului.
E limpede că ne aflăm în fața unor provocări față de state NATO și o încercare mai amplă de destabilizare globală pe care Vladimir Putin o face din cauza faptului că nu are sorți de izbândă, pe front, în Ucraina.
După rebeliunea Grupului Wagner, liderul rus a supraviețuit, dar a fost slăbit de amenințarea atacului asupra Moscovei.
În aceste condiții, negocierile cu Evgheni Prigojin, arbitrate de Aleksandr Lukașenko, președintele Belarus, au fost mult mai tensionate și elaborate decât ceea ce a ajuns în spațiul public.
Astfel, din desfășurarea ultimelor evenimente, reiese că Putin a creat un plan paralel războiului din Ucraina în care i-a dat mână liberă lui Prigojin să destabilizeze Africa, dar și să pună presiune pe statele NATO prin amenințări, manevre și deplasări ale trupelor sale prin Belarus.
România și Polonia sunt principalele țări prin intermediul cărora Ucraina supraviețuiește militar și economic.
Cele două culoare de transport din nord și sud ajută țara vecină să primească arme, muniție, dar să și exporte grâu, produse agricole și industriale, primind banii necesari pentru a ține economia în funcțiune.
Cum poate fi păcălită Rusia?
Putin știe acest lucru, dar nu are alte soluții decât să desfășoare acțiuni provocatoare la adresa Poloniei și României, punându-le în situații dificile, astfel încât să crească divergențele în interiorul NATO.
Ce va face Germania în situația în care Polonia decide să reacționeze militar la incursiunile aviației Belarus în spațiul său aerian?
Nimeni nu știe răspunsul, dar în mod cert, există discuții, posibil în contradictoriu între aliați, vizavi de modul de reacție și asta urmărește Putin.
E destul de clar că articolul 5 al tratatului Nord-Atlantic se aplică în situația în care un stat membru e atacat de o forță militară din afara pactului.
Nu se pune problema unei reacții a alianței pentru că un elicopter militar străin a trecut granița sau resturile unei drone au căzut într-o pădure din Delta Dunării.
Dar în mod sigur, aceste incursiuni și atacuri nu sunt întâmplătoare, iar Putin urmărește destabilizarea flancului estic al NATO și să pună presiune pe cele două țări cheie în ce privește supraviețuirea Ucrainei, determinându-le să-și reducă sprijinul.
Cele două țări de pe flancul estic nu trebuie să cadă în capcana întinsă de Putin și să reacționeze. Dimpotrivă, e nevoie să colaboreze și să-și coordoneze acțiunile cu celelalte state NATO pentru că, în viitorul apropiat, vor mai apărea situații tensionate la graniță.