- Rusia a dezvoltat în ultimul deceniu un puternic sistem de încurajare și susținere a formațiunilor politice extremiste care promovau programe anti-europene, anti-democratice și anti-americane.
- Kremlinul vede în AfD, partid populist german, un aliat în războiul împotriva unei „Europe degenerate”, așa cum a descris-o ideologul neofascist Alexander Dughin.
- Procurorii de la Berlin au descins cu mandate de percheziție la 130 de proprietăți care aparţin unor 52 de suspecți, localizați în 11 landuri germane.
- Membrii mișcării aflate în spatele tentativei de lovitură de stat nu acceptă legalitatea autorităților guvernamentale ale Republicii Federale Germania.
- Vladimir Putin nu crede în legi, în puterea votului, în evoluția și schimbarea regimurilor politice în mod pașnic, prin dezbateri și alegeri, el nu crede în democrație.
La sfârșitul lunii septembrie, patru politicieni germani șocau o mare parte a opiniei publice internaționale printr-o călătorie în regiunea Donbas, aflată sub ocupația trupelor ruse.
„Relatările făcute de mijloacele mass-media occidentale și de principalele televiziuni din Germania sunt subiective, reprezentând punctul de vedere al unei singure părți”, declara Christian Blex, membru în parlamentul regiunii Rinului de Nord Westphalia.
Blex face parte din partidul Alternativa pentru Germania (AfD), o formațiune de extremă dreapta, care a obținut 10 procente din voturi la ultimele alegeri parlamentare.
Alături de deputatul regional, alți trei membri ai partidului au călătorit în Rusia și în regiunea Donbas, făcând propagandă Kremlinului.
Putin, sponsorul extremismului
Într-o investigație realizată de publicația germană Der Spiegel în anul 2019 se prezintă dovezi, mailuri, documente, memorandumuri, ale legăturii dintre această formațiune și Moscova.
Rusia a dezvoltat în ultimul deceniu un puternic sistem de încurajare și susținere a formațiunilor politice extremiste care promovau programe anti-europene, anti-democratice și anti-americane, încercând să creeze discordie în interiorul Uniunii Europene și NATO, una care să ducă la blocarea și chiar destrămarea acestora.
„AfD este o mișcare politică eurosceptică, care s-a dovedit a fi un mare noroc pentru Putin. Acest partid susține obiectivul președintelui rus de a ataca actualul sistem politic german. Putin vrea să distrugă puterea Occidentului. AfD și Kremlinul împărtășesc, de asemenea, o poziție pronunțat anti-americană, precum și un dispreț pentru valorile moderne”, se arată în articolul publicat de Der Spiegel.
Moscova vede în această formațiune un aliat în războiul împotriva unei "Europe degenerate", așa cum a descris-o ideologul neofascist Alexander Dughin, subliniază jurnaliștii publicației germane.
Scopul lor comun e acela de a slăbi „inamicul”. Documentele emise de cancelariile din Moscova prezintă cum trebuie atins acest obiectiv și, de asemenea, cum au devenit politicienii din AfD pionii lui Putin.
Vladimir Putin folosește de peste un deceniu formațiunile extremiste din Europa pentru a deteriora democrațiile și a bloca funcționarea instituțiilor europene - Foto: Kremlin.ru
Războiul din umbră
Birgit Malsack-Winkemann este o judecătoare din Berlin, arestată în dimineața zilei de 7 decembrie, alături de alte 24 de persoane, acuzate pentru pregătirea unei lovituri de stat.
Judecătoarea de 58 de ani a fost membră a parlamentului german, în perioada 2017 - 2021, reprezentând formațiunea extremistă AfD.
Printre cei arestați se află și Vitalia B. - o persoană de sex feminin care deține un pașaport rusesc.
Conform procurorilor germani, aceasta avea rolul de a ține legătura cu Moscova, în numele conducătorului rețelei, anunță BBC News.
Ambasada Rusiei la Berlin a negat orice legătură cu această persoană, susținând că „reprezentanții săi nu intră în contact cu lideri ai organizațiilor extremiste sau ilegale”.
Dar lucrurile sunt mai complicate de atât. În mai toate statele europene și în SUA au apărut de-a lungul timpului dovezi ale unor legături între Kremlin și mișcări politice extremiste și populiste.
La Moscova există un program prin care liderii acestora sunt sprijiniți și încurajați. Nu trebuie să ne imaginăm că agenți ai FSB aleargă cu plicuri cu bani prin lume și le îndeasă în buzunarele politicienilor populiști.
Kremlinul a înființat o rețea de organizații, de asociații și de persoane care fac lobby, iar acestea contribuie discret, anonim și consecvent la fondurile de campanii electorale.
Pe de altă parte, diplomații Rusiei își fac conexiuni în țările în care activează, iar ei sau agenți ai lor încearcă să ajungă în cercurile de prieteni, rude și susținători ai unor oameni politici influenți.
Cetățenii Reich-ului
„Experții sunt de acord în unanimitate că, de ani de zile, Rusia caută să exploateze populiștii de dreapta ca megafon pentru strategia de expansiune în Crimeea și în estul Ucrainei, pentru a oferi legitimitate unor alegeri dubioase și ca agitatori în piețele orașelor germane”, se arată în articolul publicat de Der Spiegel.
În dimineața zilei de 7 decembrie, procurorii germani au descins cu mandate de percheziție la 130 de proprietăți aparţinând 52 de suspecți localizați în 11 state germane.
„Acum are loc o operațiune antiteroristă de amploare. Procurorul general federal investighează o rețea suspectată de terorism. Există suspiciunea că a fost planificat un atac armat asupra instituțiilor constituționale din Germania”, a scris pe contul său de Twitter ministrul Justiției, Mark Buschmann.
Din cei peste 50 de suspecți, 25 au rămas în arest. Grupul era condus de prințul Heinrich al XIII-lea, un nobil german cu vederi de extremă dreaptă. Din organizație mai făceau parte foști militari, membri ai forțelor speciale și oameni politici.
Procurorii, conform presei germane, au anunțat că gruparea dorea să atace Parlamentul, să schimbe Guvernul, intrând în contact cu reprezentanți ai Rusiei pentru a fi sprijiniți „să instituie o nouă ordine de stat în Germania”, anunță Deutsche Welle.
Titlul grupării este „Mișcarea Reichsbürger” (Cetățeni ai Reich-ului), iar din ea fac parte în jur de 21.000 de persoane, 5% dintre ei fiind listați de autoritățile germane ca „extremiști”.
Mișcarea Reichsbürger, conform unei descrieri realizate de Deutsche Welle, este alcătuită dintr-un număr de grupări mai mici, dar și indivizi, care activează în statele Brandenburg, Mecklenburg-Pomerania de Vest și Bavaria.
Membrii acestei mișcări nu acceptă legalitatea autorităților guvernamentale ale Republicii Federale Germania. Ei refuză să plătească taxe și și-au declarat proprietățile „teritorii naționale”, care fac parte din „Al Doilea Imperiu German”, „Statul Liber al Prusiei” sau „Principatul Germaniei”.
Membrii acestor grupuri își tipăresc propriile documente de identitate, pașapoarte și permise de conducere. Realizează tricouri, insigne și steaguri ce reprezintă entitățile de care consideră că aparțin.
Un fost agent KGB cu o misiune clară
Reichsbürger ignoră faptul că astfel de activități sunt ilegale. Reprezentanții organizației postează permanent mesaje pe rețelele sociale, în care anunță că vor lupta împotriva Republicii Federale Germane.
Războiul din Ucraina și pericolul pe care-l reprezintă Vladimir Putin asupra statelor democratice au determinat autoritățile din mai multe țări să pună sub lupă organizațiile extremiste și să analizeze modul de funcționare, finanțare și distribuire a teoriilor conspiraționiste și informațiilor false.
De cel puțin un deceniu, Europa și America au devenit ținte ale propagandei și operațiunilor secrete ale Moscovei. Fără să inventeze mare lucru, agenții Kremlinului au folosit mijloace tradiționale de spionaj și influențare a liderilor politici, dar au dezvoltat și o campanie gigantică de propagare a unor mesaje care să erodeze democrațiile și să slăbească puterea statelor occidentale.
Vladimir Putin n-a fost niciodată un lider politic care-și asumă vreo responsabilitate în fața oamenilor. El nu crede în legi, în puterea votului, în evoluția și schimbarea regimurilor politice în mod pașnic, prin dezbateri și alegeri, el nu crede în democrație.
Putin a fost și a rămas un agent KGB cu o misiune clară, aceea de a reface Uniunea Sovietică, folosind toate mijloacele pe care le are la dispoziție.