- E o criză care va dura o perioadă lungă de timp, a anunțat șeful statului.
- Din informațiile de până acum, conflictul militar se va limita la teritoriul Ucrainei, iar NATO nu va trimite trupe, a spus acesta.
- Peste 250 de refugiați erau cazați sâmbătă, în tabăra de la stadionul Siret, conform ISU Suceava.
Klaus Iohannis a făcut o vizită pe stadionul 9 Mai din Siret, unde Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava a ridicat două tabere de refugiați, câte una pe fiecare jumătate de teren de fotbal.
Vizita președintelui reprezintă semnalul că autoritățile centrale au preluat controlul operațiunilor de administrare a fluxului de refugiați, la 10 zile de la începerea războiului.
În primele două, au fost atât de surprinse, încât prefecții din zona de nord a țării n-au reacționat, iar tot greul a căzut pe umerii voluntarilor.
În după amiaza zilei de 26 februarie, la mai mult de 48 de ore de când Vladimir Putin a declanșat invazia asupra Ucrainei, ISU ridică prima tabără, dar din discuțiile cu cei implicați, aceasta nu a fost funcțională până duminică, a doua zi.
Klaus Iohannis a ajuns la Siret, sâmbătă, ora 16.00, fiind îmbrăcat adecvat cu vremea friguroasă de afară. Purta mănuși, dar avea capul descoperit, deși ningea des, iar temperatura coborâse sub zero grade Celsius.
Nu arăta a fi stresat de război. Niciodată nu a fost un președinte prea stresat. În opinia sa, războiul nu se va extinde mai departe de granițele Ucrainei.
“Noi pornim de la scenariul în care acest conflict nu se va extinde, NATO nu va fi implicată în acest conflict militar și nici România nu va fi implicată în acest conflict. Rolul nostru pe care îl vedem este cel pe care l-am descris. Îi ajutăm pe cei care se refugiază, îi vom ajuta și pe cei care rămân în Ucraina”, a declarat Klaus Iohannis, în scurta conferință de presă care a urmat vizitei din tabăra de refugiați de la Siret, Suceava.
Șase, vine șefu’!
Pentru cei mai în vârstă, care au prins “vizitele de lucru” ale lui Ceaușescu, această descindere le poate aminti de evenimentele din acea perioadă.
Autoritățile din România nu au scăpat de festivism, de coafarea realității și de raportarea superiorului sau oficialului “realizările în producție”.
O scenă suprarealistă s-a desfășurat în fața jurnaliștilor români și străini, care se uitau la oficialii aflați alături de Iohannis, în timp ce aceștia priveau, la rândul lor, un ecran montat la marginea stadionului, iar un reprezentat ISU rula o prezentare în PowerPoint cu “ce s-a făcut”, dar mai ales cu “ce se va face de acum înainte”.
După momentul realizărilor, spectacolul de coregrafie s-a derulat cu vizitarea unei clădiri părăginite, unde se afla comandamentul taberei.
Cel mai probabil, a fost inclus în program pentru ca elita conducătoare să se încălzească un pic. Apoi, a urmat o plimbare printre corturi în care Iohannis era urmat de suita pestriță de militari și civili.
Singurii care se comportau normal, nefiind preocupați de tăvălugul oficial care le strica ziua, erau refugiații din Ucraina, care-și scoseseră copiii la plimbare printre corturile albastre și portocalii.
“Am venit astăzi aici să văd cum este organizată tabăra de la Siret, dar, până să ajung la câteva impresii din această tabără, dați-mi voie să vă spun că această situație, acest război neprovocat, nejustificat, pornit de Rusia împotriva Ucrainei, a generat o catastrofă umanitară”, a spus Klaus Iohannis în deschiderea declarației sale.
“O catastrofă umanitară care a făcut sute de mii de ucraineni să-și abandoneze casele, să se refugieze și mulți dintre ei ajung și la noi, în România, unde sunt bine primiți. Aș putea să spun unde sunt foarte bine primiți’, a adăugat el.
România nu are o strategie și un canal de comunicare cu Kievul pentru acordare de sprijin umanitar refugiaților, încă de pe teritoriul Ucrainei
În tabăra ISU din Siret, Suceava, erau sâmbătă 258 de refugiați, capacitatea maximă fiind de 402 persoane. Cei mai mulți stau o zi, două, se odihnesc și își rezolvă problemele cu documentele de călătorie, apoi pleacă mai departe.
Conform autorităților, încep să vină și refugiați care nu mai au unde să se ducă, au pierdut tot și rămân pe teritoriul României.
“Noi credem că această catastrofă umanitară se va extinde, va fi nevoie de foarte multe ajutoare și aici, dar și în Ucraina”, a subliniat președintele României.
La vizita de lucru din Siret au asistat și mulți jurnaliști străini, veniți să relateze de la fața locului despre efectele “catastrofei umanitare” din vecinătatea României.
Cu toate că, după ce trec granița, refugiații sunt ajutați de autoritățile și voluntarii din România, o mare problemă e faptul că aceștia nu primesc niciun fel de sprijin cât se află pe teritoriul Ucrainei, oficialii de acolo fiind mai preocupați de conflictul militar în sine, de soldații care luptă, decât de cei care fug din calea războiului.
La întrebarea pusă de spotmedia.ro președintelui României, dacă țara noastră are o cale de comunicare cu Ucraina pentru a putea să ofere asistență umanitară pe teritoriul acestei țări, acesta a spus: “…administrativ, noi nu putem să intervenim în Ucraina, noi preluăm oamenii care vin la noi și ne ocupăm de ei. Dar să știți că există comunicare și au fost situații în care persoane care au avut nevoie de o intervenție urgentă au fost ajutate să treacă mai repede”.
În concluzie, acum, România nu are nicio înțelegere cu Ucraina pentru ajutarea refugiaților încă de pe teritoriul acestei țări, în zona aglomerată de la graniță.