- Pe parcursul lunii martie, 1,2 milioane de doze de vaccin vor intra în România.
- Peste 50% din germani preferă vaccinul Pfizer, în detrimentul celui de la AstraZeneca, conform unui sondaj de opinie.
- Franța și Germania au mărit limita de vârstă până la 75 de ani pentru persoanele care se pot vaccina cu serul britanic.
- În România e așteptată o decizie a Agenției Naționale a Medicamentului care să mărească limita de vârstă. Acum, e de 55 de ani pentru AstraZeneca.
- În studiul pentru autorizare, eficacitatea vaccinului este de 82%.
Centrul de vaccinare de la Circul de stat din București este unul dintre cele 120 din țară care injectează vaccinul AstraZeneca. Atmosfera din jur e liniștită. La ora prânzului, sunt mai mulți copii care ies de la școala din apropiere și se îndreaptă spre parc decât persoane care vin la vaccinare.
În acest moment, vaccinul AstraZeneca este administrat exclusiv cronicilor şi “lucrătorilor esențiali” cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani.
Mai multe decizii greșite, perioada foarte mare între prima și a doua doză, dar și o confruntare între Comisia Europeană și managementul companiei britanico-suedeze au făcut ca acest ser să nu fie popular printre europenii care doresc să se vaccineze.
Acest fenomen se constată și în România. În data de 4 martie, la centrul de vaccinare AstraZeneca, organizat la Circul de stat, erau disponibile 1.923 de locuri.
“… organizarea centrelor de vaccinare presupune existența unui singur tip de vaccin într-un centru de vaccinare. Deci vor fi centre monovaccin, majoritatea evident că vor fi centre unde vor fi distribuite vaccinurile de la compania BioNTech-Pfizer, pentru că sunt cele mai multe doze disponibile și au cea mai largă categorie de vârstă pe care o acoperă conform indicațiilor, de la peste 16 ani în sus.
Ca număr de centre, vom avea centre cu AstraZeneca, după numărul celor de la Pfizer și cele mai puține vor fi centrele de la Moderna, unde avem cel mai mic număr de doze disponibile”, a declarat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, într-o conferință de presă.
- Germania dă undă verde pentru ca vaccinul AstraZeneca să fie administrat şi celor peste 65 de ani. În România, limita rămâne la 55 de ani
- Germania și Franța au stocuri mari de vaccin AstraZeneca. Ori schimbă strategia, ori ajung să le arunce
Peste un milion de doze de AstraZeneca vor intra în România pe parcursul lunii martie
Autoritățile medicale din Germania și Franța au ridicat limita de vârstă până la care se poate inocula vaccinul AstraZeneca de la 65 de ani la 75.
În România, limita este încă de 55 de ani, dar conform unor declarații oficiale, în aceste zile, Agenția Națională a Medicamentului va lua o decizie în ce privește noul interval de vârstă pentru imunizarea cu vaccinul britanic.
Trebuie amintit că Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat folosirea vaccinului pentru întreaga populație, începând cu vârsta de 18 ani.
În luna martie, conform calendarului de livrare, în țară vor intra 1,25 de milioane de doze AstraZeneca și 1,11 milioane de doze Pfizer.
Acest volum mare a determinat CNCAV, comitetul pentru coordonarea vaccinării, să lanseze din data de 15 martie înscrierile pe listă de așteptare pentru populația generală.
Vaccinul AstraZeneca are două calități care susțin creșterea capacității de vaccinare la nivel global: e mult mai ieftin ca soluțiile “genetice” Pfizer și Moderna și nu are nevoie de condiții speciale de depozitare și transport.
În ce privește eficacitatea, “rezultatele au demonstrat că aceasta este de 76% după prima doză, cu protecție menținută până la a doua doză. Între ele e recomandat un interval de 12 săptămâni sau mai mult, iar după rapel, eficacitatea vaccinului crește la 82%”, se arată în studiul companiei validat de experții independenți și analizat de Agenția Europeană a Medicamentului.
Cum a ajuns vaccinul AstraZeneca să fie evitat de europeni
Soluția creată de Institutul Jenner al Universității Oxford a fost multă vreme considerată a fi primul vaccin cu șanse reale de aprobare pentru confruntarea cu infecția Covid-19.
La sfârșitul lunii noiembrie, când grupurile de experți din SUA și Europa au analizat studiul de eficacitate al vaccinului Oxford-AstraZeneca, aceștia au constatat că există unele întrebări cu privire la datele publicate.
Nu erau vorba de siguranța vaccinului în ce privește sănătatea oamenilor, ci întrebări legate de eficiența soluției.
Trei cifre din studiu i-au făcut pe cercetători să ridice din sprâncene: o eficacitate generală de 70%, una mai mică de 62% și o alta de 90%.
Aceste trei date diferite au apărut în studiul de faza a treia pentru că mii de voluntari au fost injectați cu doze de vaccin cu concentrații diferite.
Unora dintre voluntari li s-au administrat doze cu jumătate din concentrația planificată. Cu toate acestea, doza cu o concentrație mai slabă s-a dovedit a fi câștigătoare în ce privește protecția.
În timp ce majoritatea voluntarilor din studiu au primit concentrația corectă pentru ambele doze, unii nu au primit-o.
Acest lucru s-a întâmplat, susțin mai mulți experți, pentru că realizatorii studiului au încercat să testeze dacă pot obține un vaccin de o singură doză fără a mai fi necesară una suplimentară.
„Cred că au afectat într-adevăr încrederea în întregul lor program de dezvoltare”, a declarat Geoffrey Porges, analist pentru banca de investiții SVB Leerink, citat de New York Times.
După acest episod, autoritățile medicale din SUA au refuzat să autorizeze vaccinul AstraZeneca, solicitând un studiu de faza a treia (pe cel puțin 35.000 de persoane) desfășurat pe teritoriul Americii, studiu care e în derulare.
Ce a declanșat furia europeană?
Marea Britanie a fost prima țară din lume care a autorizat folosirea vaccinului Oxford-AstraZeneca, în data de 30 decembrie 2020, iar Uniunea Europeană în 18 februarie 2021.
Mai mult decât atât, la jumătatea lunii trecute, cu câteva zile înainte de autorizare, Pascal Soriot, președintele companiei, a anunțat Comisia Europeană că nu va putea respecta calendarul de livrare semnat.
După același tip de probleme semnalate de Pfizer și Moderna în primele luni ale anului, acest anunț cădea ca o bombă care a încetinit cu multe săptămâni campania de vaccinare în cele 27 de state europene.
Uniunea Europeană a încheiat un contract cu AstraZeneca pentru 400 de milioane de doze.
În primul trimestru, compania trebuia să livreze 100 de milioane de doze, dar din cauza unui contract mai strict încheiat cu Marea Britanie și a unor probleme legate de producția din Europa, nu va reuși să livreze decât 40 de milioane de doze până la sfârșitul lunii martie.
Efectul confruntării dintre gigantul farmaceutic și UE a avut un rezultat indirect, autoritățile medicale din mai multe țări europene au limitat folosirea vaccinului până la vârsta de 65 de ani, altele chiar și până la 55, inducând în rândul populației neîncrederea în această soluție de imunizare.
Astfel s-a ajuns în situația ca jumătate din cetățenii germani să refuze vaccinarea cu AstraZeneca, preferând Pfizer, conform unui sondaj dat publicității în urmă cu câteva zile.
Același fenomen de respingere se observă în mai multe țări europene, inclusiv în România.
Experții susțin că AstraZeneca e un vaccin eficient
Pentru că vaccinul are o eficacitate ridicată, iar succesul campaniei de imunizare depinde de el, autoritățile europene depun eforturi mari pentru a reda încrederea populației în această soluție.
“Din perspectiva mea, nu e nicio problemă, eu am încredere în acest vaccin, eu am încredere în orice vaccin aprobat de asociațiile în domeniu și AstraZeneca a fost aprobat de autoritățile din Anglia și de Agenția Europeană a Medicamentului.
Deci din perspectiva mea este eficient și salvează vieți. Probabil că au fost niște probleme de comunicare ale lui AstraZeneca și Oxford, dar este o situație nefericită, aș spune eu. Vaccinul este bun, este eficient, este sigur, a fost testat pe zeci de mii de oameni și salvează vieți. Chiar azi, știrea a venit din Scoția, unde s-au publicat primele date, populația care a fost vaccinată a fost protejată cam în proporție de 90% împotriva spitalizării”, a declarat Mircea Iliescu, cercetător în genetică la Universitatea Cambridge, în exclusivitate pentru SpotMedia.ro.