- Pandemia a redus mult din influența Beijing-ului pe plan global, iar asta se simte și din declarațiile liderilor comuniști, mai violente ca oricând.
- Xi Jinping a atacat SUA, susținând că vrea să izoleze China pe plan global și să-i stopeze dezvoltarea economică.
- Printr-o măsură fără precedent, reprezentanții partidului unic i-au oferit actualului președinte un nou mandat de cinci ani, al treilea.
- China a anunțat o creștere cu peste 7% a bugetului militar pentru acest an, dar și așa rămâne de patru ori mai mic decât cel al SUA.
- Olanda se alătură Americii și reduce exporturile de semiconductori către China, punând în pericol industria de echipamente electronice din această țară.
Întrebarea din titlu a fost pusă frecvent în ultimul timp de liderii lumii, care au asistat la un eveniment fără precedent la Beijing, votul reprezentanților Partidului Comunist pentru cel de-al treilea mandat de cinci ani al lui Xi Jinping în funcția de președinte și lider al formațiunii unice.
În discursul său, acesta a atacat în premieră SUA, acuzând-o că încearcă să stopeze dezvoltarea Chinei, s-o izoleze pe plan internațional și să-i suprime influența.
Pandemia a produs o schimbare majoră în felul în care Occidentul se raportează la China.
Chiar dacă sunt state din Uniunea Europeană care au relații comerciale puternice cu uriașa țară asiatică, cei doi ani de criză sanitară care a indus și una economică au făcut ca guvernul de la Beijing să-și piardă mult din credibilitate.
Chiar dacă încă se discută despre originea Covid-19, scăpat în mod neglijent din laborator sau lansat de mizerabila piață de animale vii din Wuhan, lipsa de responsabilitate a liderilor chinezi care nu au reușit să alerteze în timp util statele lumii, încercările disperate de a ascunde originea virusului și modul haotic în care au acționat în primele zile ale catastrofei au arătat o mare vulnerabilitate a sistemului politic din China.
Relația dintre Vladimir Putin și Xi Jinping, invadarea de către Rusia a Ucrainei, un stat independent, și poziția ambiguă a Chinei în ce privește sângerosul conflict au produs o intensificare fără precedent a tensiunilor dintre China și Occident.
Diplomația SUA nu a vrut să riște și a început să ia măsuri de limitare a influenței chineze în lume. La ce va duce acest conflict, care se desfășoară acum în cancelariile puterii, rămâne de văzut, dar în niciun caz nu se poate spune că urmează o perioadă de pace.
Intrarea balonului de spionaj al Chinei în spațiul aerian din SUA a dus la o adâncire a disputei dintre cele două state și la schimburi dure de replici.
În timp ce Joe Biden trimite arme Ucrainei pentru a respinge invazia Rusiei, Xi Jinping este tot mai iritat de faptul că nu-l poate ajuta prea mult pe Putin, dar și că lipsa de inițiativă a Chinei, în acest conflict, îi slăbește și mai mult influența globală, afectată de pandemie.
„Alegerea din nou a lui Xi Jinping va implica, cu siguranță, promovarea unei conduceri eficiente a partidului în toate domeniile pe plan intern, dar și o atitudine de supraviețuire în politica externă și pregătirea pentru o apărare robustă a intereselor chinezești pe plan internațional”, a declarat Daniel Leese, profesor de istorie a Chinei, la Universitatea Freiburg din Germania, citat de Wall Street Journal.
Copiii comunismului
Xi Jinping, născut în iunie 1953, este un descendent al Revoluției Culturale, lansate de Mao Zedong, liderul comunist care, în 1966, declanșează un măcel în întreaga țară pentru a „purifica” mișcarea comunistă de orice influențe capitaliste sau străine.
Tatăl actualului președinte a fost un influent lider al Partidului Comunist, cu vederi mai liberale, epurat de Mao. Xi Jinping, însuși, adolescent fiind, a fost considerat un „dușman al țării”, trecând printr-un proces de „re-educare”.
Toate acestea sună straniu pentru o persoană născută după 1990, dar pericolul lumii în care trăim astăzi vine din acea perioadă complicată în care comunismul a făcut ravagii într-o jumătate de lume.
Vladimir Putin și Xi Jinping sunt fiii unor regimuri sângeroase, instaurate de Stalin și Mao Zedong, care au exterminat milioane de oameni în numele comunismului.
Cei doi se formează în țări marcate de epurări, de frică socială, de cenzură și lipsuri, iar acea cruntă realitate de atunci nu avea cum să nu-i marcheze și să nu le influențeze dezvoltarea.
„Aveam doar 20 de ani. Brigada din Zhaojiahe, un sat din China, a înlocuit o persoană de 30 de ani ca secretar de filială a partidului din comună. Satul era bine organizat, iar oamenii au avut încredere în mine și mi-au cerut să rămân și să lucrez acolo”, își amintește Xi Jinping, într-un eseu publicat în 2015.
„Dacă vrei să rămâi și să muncești în filiala de partid din sat, se pune problema dacă ești membru de partid sau nu. Am scris zece cereri de înscriere în partid, dar niciuna nu a fost aprobată din motive familiale. De data aceasta, comuna a predat cererea mea de a mă înscrie în partid comitetului județean pentru a fi studiată”, a mai scris liderul chinez, care povestește procesul prin care a trecut de la statutul de inamic al țării la cel de comunist.
SUA, un buget militar de patru ori mai mare decât al Chinei
În cel de-al treilea mandat al lui Xi Jinping e de așteptat ca autoritarismul său să se accentueze, monitorizarea cetățenilor să se extindă și orice formă de opoziție să fie eliminată.
De asemenea, bugetul militar al Chinei va crește cu 7,2% în acest an, la 229,6 miliarde de dolari.
Comparativ, bugetul militar al SUA pentru 2023 este de 816,7 miliarde de dolari, aproape de patru ori mai mare.
Cheltuielile militare din acest an ale statelor NATO sunt de 1.175 de miliarde de dolari, de 5 ori mai mari decât ale Chinei și de 17 ori mai mari decât ale Rusiei.
Cheltuielile cu apărarea ale țărilor NATO, fără SUA, sunt de 364 de miliarde de dolari, de 5,5 ori mai mari decât cele ale Rusiei și cu 130 de miliarde de dolari mai mari decât ale Chinei.
Până la urmă, forța economică se traduce în inovație și performanță militară, ceea ce îl va face pe Xi Jinping, cu toate frustrările pe care le are față de Occident, să-și calculeze bine pașii astfel încât să păstreze o legătură comercială funcțională cu statele membre NATO.
„Nu văd cum poate fi acest secol unul al Chinei. Secolul XXI va fi al democrației și, prin urmare, va fi secolul Americii”, a scris Mark Rutte, premierul Olandei, într-un articol de opinie, publicat de presa din această țară.
„Este extrem de important ca noi, în Olanda și în Europa, să apreciem marele rol al Statelor Unite, în timp ce Europa trebuie să-și intensifice cheltuielile pentru apărare, deoarece războiul din Ucraina arată că epoca în care ne puteam baza doar pe Washington s-a încheiat”, a mai scris prim-ministrul olandez.
Aceasta fiind poziția guvernului de la Haga, cererea venită din SUA pentru ca Olanda să limiteze exporturile de semiconductori către China a fost aprobată.
Prietenia cu Putin
Casa Albă, pentru a deteriora rapid și eficient influența Chinei, a adoptat o strategie de blocare a accesului acestei țări la tehnologiile de vârf.
Fără semiconductori, producția de bunuri electronice, de la computere la mașini de spălat, e pusă în pericol.
Deși are propria infrastructură de producție în acest domeniu, companiile nu pot acoperi cererea decât într-o proporție de 20%, restul de 80% vine din import.
Pe de altă parte, Taiwan, insula pe care China vizează s-o cucerească, realizează 20% din producția globală de semiconductori.
Creșterea economică a Chinei depinde de acest tip de import, iar spațiul de manevră e limitat.
Xi Jinping a intrat în cel de-al 11-lea an de când e președinte al Chinei și al 12-lea de când se află la șefia Partidului Comunist. În viitorul apropiat, China nu va susține Rusia în mod direct, cu arme, dar va achiziționa în continuare petrol, gaze și materii prime, oferindu-i lui Putin resurse să poată continua războiului.
Dar fără piața de peste un miliard de consumatori din Occident e greu de imaginat o formulă câștigătoare pentru cei mai periculoși dictatori ai momentului.
